joi, 2 aprilie 2009

Psalmul 52

Traducerea Cornilescu

Către mai marele cântăreţilor. O cântare a lui David.
Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, când zicea:
"David s-a dus în casa lui Ahimelec."

1. Pentru ce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule?
Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.

2. Limba ta nu născoceşte decât răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!

3. Tu iubeşti mai degrabă răul decât binele,
mai degrabă minciuna decât adevărul.

4. Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!

5. De aceea şi Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca
şi te va ridica din cortul tău, şi te va dezrădăcina din pământul celor vii.

6. Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta,
se vor teme, şi vor râde de el zicând:

7. "Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu,
ci se încredea în bogăţiile lui cele mari, şi se bizuia pe răutatea lui."

8. Dar eu sunt în Casa lui Dumnezeu ca un măslin verde,
mă încred în bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci.

9. Te voi lăuda totdeauna, pentru că ai lucrat;
şi în faţa copiilor Tăi, voi nădăjdui în Numele Tău, căci este binevoitor.

Amin!