Şi în general, toate păsările şi animalele. Duminică, (august 19, 2007) am fost la biserică în Târgu-Jiu şi la întoarcere, în staţia de autobuz era un porumbel guţan negru care se strecura cu curaj printre picioarele călătorilor căutând de mâncare. Cum fetiţa mea de 3 ani şi 6 luni mânca dintr-o pungă de "bazaconii", i-am arătat cum să facă bucăţele mici şi să le arunce porumbelului. Imediat, guţanul s-a "abonat" la bufetul nostru spre bucuria Lorenei care nu mai păstra nimic pentru ea.
Un guţan cu un contrast frumos între picioarele roşii şi penajul negru. Prin iarbă se observă chistoace de ţigări şi hârtii (şi încă am mai tăiat din poză), specific fiecărei staţii de autobuz din România.
Lorena, aşteptând autobuzul.
Din păcate, cum am îndreptat obiectivul aparatului spre el, s-a speriat, s-a îndepărtat şi s-a înălţat în zbor aproape vertical printre oamenii din staţie şi nu a mai revenit. Aceeaşi problemă am întâmpinat-o şi în voliera cu jucători de Galaţi ai lui Cristi. Aşteptam să se strângă mai mulţi porumbei într-un colţ şi cum îndreptam obiectivul aparatului foto spre ei, cum se împrăştiau ca potârnichile. Şi spaţiul dintre mine şi ei era destul de generos ...
După amiaza a plouat zdravăn şi o vreme a bătut şi grindina ... Acum când scriu, picură mărunt şi tunetele se aud în depărtare. Bine că nu am rămas fără curent.
Articol preluat de pe blogul de porumbei al soţului, http://pigeons-ro.blogspot.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu