joi, 28 august 2008
Flori de camp inrudite cu Gura leului
Îmi place să admir şi florile de câmp, cele cărora nimeni nu le prea acordă importanţă. Ele răsar şi cresc singure, înfloresc şi se usucă apoi îşi scutură seminţele pentru ca anul viitor să răsară altele. Dar fiecare are frumuseţea ei aparte. Unele sunt chiar superbe.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dac-ai stii cit mi-e de dor de florile astea...mergeam cu bunica mea dupa bureti in urma cu mai bine de 40 de ani...si printre florile de cimp pe care le adunam erau si astea...mai erau asa si de culoare violet deschis...si erau niste garofite rosii de cimp...si margarete...oh, ce dulci sint amintirile...
RăspundețiȘtergereBlogul tau e asa de frumos...cred ca esti o persoana foarte organizata...si acre iubesti frumosul in orice forma l-ai afla. Eu ma minunez asa de mult eori cit de minunate sint lucrurile create de Dumnezeu si ma bucur ca ne-a dat si noua oamenilor posibilitatea sa ne aratan talentul de a creia intr-o forma cit de mica...ca ea ne aduce o bucurie atit de mare...
Felicitari pentru blog...esti foarte talentata!!!
Rodica Botan
Rodica ma bucur din toata inima ca sunt poze cu flori aici la mine, care iti evoca amintiri dragi tie.
RăspundețiȘtergereMinunata este creatia Domnului si-mi place s-o admir ori ce cate ori am ocazia.
Multumesc pentru felicitari.