Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi ,,Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută când purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.
1. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat,
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2. Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3. Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
4. Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. -
5. Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
6. Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:
,,Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
7. Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
8. Moab este ligheanul în care Mă spăl:
peste Edom Îmi arunc încălţămintea:
ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!” -
9. Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10. Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat,
şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11. Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic.
12. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu