Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
Ca aducere aminte.
1. Grăbeşte, Dumnezeule, de mă izbăveşte!
Grăbeşte de-mi ajută, Doamne!
2. Să rămână de ruşine şi înfruntaţi, cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi şi să roşească, cei ce-mi doresc pieirea!
3. Să se întoarcă înapoi de ruşine, cei ce zic: ”Aha, Aha!”
4. Toţi cei ce Te caută, să se veselească şi să se bucure în Tine!
Cei ce iubesc mântuirea Ta, să zică neîncetat:
”Preamărit să fie Dumnezeu!”
5. Eu sunt sărac şi lipsit: grăbeşte să-mi ajuţi, Dumnezeule.
Tu eşti ajutorul şi Izbăvitorul meu: Doamne, nu zăbovi!
Amin!
Se afișează postările cu eticheta David. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta David. Afișați toate postările
joi, 7 ianuarie 2010
miercuri, 23 decembrie 2009
Psalmul 69
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat ca şi ”Crinii”. Un psalm al lui David.
1. Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
2. Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea;
am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
3. Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
4. Cei ce mă urăsc fără temei, sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi;trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5. Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea,
şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
6. Să nu rămână de ruşine, din pricina mea,
cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Să nu roşească de ruşine, din pricina mea,
cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat ca şi ”Crinii”. Un psalm al lui David.
1. Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
2. Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea;
am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
3. Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
4. Cei ce mă urăsc fără temei, sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi;trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5. Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea,
şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
6. Să nu rămână de ruşine, din pricina mea,
cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Să nu roşească de ruşine, din pricina mea,
cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
duminică, 29 noiembrie 2009
Psalmul 68
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.
1. Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc,
şi potrivnicii Lui fug dinaintea Feţei Lui.
2. Cum se risipeşte fumul, aşa-i risipeşti Tu;
cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3. Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu,
şi nu mai pot de veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui!
Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5. El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.
6. Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război
şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7. Dumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului,
şi când mergeai în pustie,
8. s-a cutremurat pământul, s'au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9. Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
şi ai întărit moştenirea Ta, sleită de puteri.
10. Poporul tău şi -a aşezat locuinţa în ţara, pe care,
prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătisei pentru cei nenorociţi.
11. Un cuvânt spune Domnul,
şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire:
12. împăraţii oştirilor fug, fug,
şi cea care rămâne acasă, împarte prada.
13. Pe când voi vă odihniţi în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite de argint,
şi penele lui sunt de un galben auriu.
14. Când a împrăştiat Cel Autoputernic pe împăraţi în ţară,
parcă ningea în Ţalmon.
15. Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului,
munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16. pentru ce, munţi cu multe piscuri,
purtaţi pizmă pe muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc?
Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17. Carele Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locaşul Său cel sfânt.
18. Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni;
cei răzvrătiţi vor locui şi ei lângă Domnul Dumnezeu.
19. Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, mântuirea noastră.
20. Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor,
şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte.
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.
1. Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc,
şi potrivnicii Lui fug dinaintea Feţei Lui.
2. Cum se risipeşte fumul, aşa-i risipeşti Tu;
cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3. Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu,
şi nu mai pot de veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui!
Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5. El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.
6. Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război
şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7. Dumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului,
şi când mergeai în pustie,
8. s-a cutremurat pământul, s'au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9. Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
şi ai întărit moştenirea Ta, sleită de puteri.
10. Poporul tău şi -a aşezat locuinţa în ţara, pe care,
prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătisei pentru cei nenorociţi.
11. Un cuvânt spune Domnul,
şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire:
12. împăraţii oştirilor fug, fug,
şi cea care rămâne acasă, împarte prada.
13. Pe când voi vă odihniţi în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite de argint,
şi penele lui sunt de un galben auriu.
14. Când a împrăştiat Cel Autoputernic pe împăraţi în ţară,
parcă ningea în Ţalmon.
15. Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului,
munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16. pentru ce, munţi cu multe piscuri,
purtaţi pizmă pe muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc?
Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17. Carele Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locaşul Său cel sfânt.
18. Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni;
cei răzvrătiţi vor locui şi ei lângă Domnul Dumnezeu.
19. Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, mântuirea noastră.
20. Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor,
şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte.
duminică, 20 septembrie 2009
Psalmul 65
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. O cântare.
1. Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion,
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.
2. Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
3. Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.
4. Ferice de cel pe care-l alegi Tu,
şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale, de sfinţenia Templului Tău.
5. În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!
6. El întăreşte munţii prin tăria Lui, şi este încins cu putere.
7. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor, şi zarva popoarelor.
8. Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale:
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.
9. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug,
îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10. îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl moi cu ploaia, şi-i binecuvântezi răsadul.
11. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul.
12. Câmpiile pustiei sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie.
13. Păşunile se acoperă de oi, şi văile se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. O cântare.
1. Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion,
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.
2. Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
3. Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.
4. Ferice de cel pe care-l alegi Tu,
şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale, de sfinţenia Templului Tău.
5. În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!
6. El întăreşte munţii prin tăria Lui, şi este încins cu putere.
7. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor, şi zarva popoarelor.
8. Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale:
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.
9. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug,
îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10. îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl moi cu ploaia, şi-i binecuvântezi răsadul.
11. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul.
12. Câmpiile pustiei sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie.
13. Păşunile se acoperă de oi, şi văile se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.
Amin!
miercuri, 12 august 2009
Psalmul 63
Traducerea Cornilescu
Un psalm al lui David. Făcut când era în pustia lui Iuda.
1. Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjeşte trupul după Tine,
într'un pământ sec, uscat şi fără apă.
2. Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfânt,
ca să-Ţi văd puterea şi slava.
3. Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4. Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea,
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5. Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase,
şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,
6. când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu,
şi când mă gândesc la Tine în timpul priveghiurilor nopţii.
7. Căci Tu eşti ajutorul meu,
şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
8. Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijineşte.
9. Dar cei ce caută să-mi ia viaţa,
se vor duce în adâncimile pământului;
10. vor fi daţi pradă sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11. Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.
Amin!
Un psalm al lui David. Făcut când era în pustia lui Iuda.
1. Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjeşte trupul după Tine,
într'un pământ sec, uscat şi fără apă.
2. Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfânt,
ca să-Ţi văd puterea şi slava.
3. Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4. Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea,
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5. Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase,
şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,
6. când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu,
şi când mă gândesc la Tine în timpul priveghiurilor nopţii.
7. Căci Tu eşti ajutorul meu,
şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
8. Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijineşte.
9. Dar cei ce caută să-mi ia viaţa,
se vor duce în adâncimile pământului;
10. vor fi daţi pradă sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11. Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.
Amin!
duminică, 19 iulie 2009
Psalmul 62
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. După Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare;
nicidecum nu mă voi clătina.
3. Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi ca pe un zid gata să cadă,
ca pe un gard gata să se surpe?
4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci dela El îmi vine nădejdea.
6. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare:
nicidecum nu mă voi clătina.
7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -
9. Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
10. Nu vă încredeţi în asuprire,
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11. O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că
,,Puterea este a lui Dumnezeu.”
12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. După Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare;
nicidecum nu mă voi clătina.
3. Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi ca pe un zid gata să cadă,
ca pe un gard gata să se surpe?
4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci dela El îmi vine nădejdea.
6. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare:
nicidecum nu mă voi clătina.
7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -
9. Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
10. Nu vă încredeţi în asuprire,
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11. O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că
,,Puterea este a lui Dumnezeu.”
12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
Amin!
duminică, 28 iunie 2009
Psalmul 61
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreților. De cântat pe instrumentele cu corzi.
Un psalm al lui David.
1. Ascultă Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2. De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnita și zic:
"Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge,
căci este prea înaltă pentru mine!"
3. Căci Tu ești un adăpost pentru mine,
un turn tare împotriva vrăjmașului.
4. Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tau:
să alerg la adăpostul aripilor Tale.
5. Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele,
Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6. Tu adaugi zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7. În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
8. Atunci voi cânta neîncetat Numele Tau
și zi de zi îmi voi împlini juruințele.
Amin!
Către mai marele cântăreților. De cântat pe instrumentele cu corzi.
Un psalm al lui David.
1. Ascultă Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2. De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnita și zic:
"Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge,
căci este prea înaltă pentru mine!"
3. Căci Tu ești un adăpost pentru mine,
un turn tare împotriva vrăjmașului.
4. Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tau:
să alerg la adăpostul aripilor Tale.
5. Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele,
Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6. Tu adaugi zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7. În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
8. Atunci voi cânta neîncetat Numele Tau
și zi de zi îmi voi împlini juruințele.
Amin!
sâmbătă, 20 iunie 2009
Psalmul 60
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi ,,Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută când purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.
1. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat,
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2. Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3. Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
4. Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. -
5. Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
6. Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:
,,Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
7. Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
8. Moab este ligheanul în care Mă spăl:
peste Edom Îmi arunc încălţămintea:
ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!” -
9. Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10. Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat,
şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11. Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic.
12. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi ,,Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută când purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.
1. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat,
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2. Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3. Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
4. Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. -
5. Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
6. Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:
,,Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
7. Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
8. Moab este ligheanul în care Mă spăl:
peste Edom Îmi arunc încălţămintea:
ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!” -
9. Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10. Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat,
şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11. Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic.
12. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Amin!
sâmbătă, 30 mai 2009
Psalmul 59
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David.
Făcută când a trimis saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare.
1. Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmaşii mei, ocroteşte-mă de potrivnicii mei
2. Scapă-mă de răufăcători, izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
3. Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la rău urzesc lucruri rele împotriva mea
fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4. Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te, ieşi înaintea mea şi priveşte!
5. Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
6. Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîini şi dau ocol cetăţii.
7. Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii: căci zic: "Cine aude?"
8. Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
9. Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci Dumnezeu este scăparea mea.
10.Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte,
Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
11. Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i, Doamne, Scutul nostru!
12. Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă, care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni:
13. Nimiceşte-i, în mânia Ta, prăpădeşte-i, ca să nu mai fie!
Fă-i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niste câini şi dau ocol cetăţii.
15. Umblă încoace şi încolo după hrană şi petrec noaptea nesătui.
16. Dar eu voi cânta puterea Ta: dis-de-dimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17. O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu,
Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David.
Făcută când a trimis saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare.
1. Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmaşii mei, ocroteşte-mă de potrivnicii mei
2. Scapă-mă de răufăcători, izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
3. Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la rău urzesc lucruri rele împotriva mea
fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4. Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te, ieşi înaintea mea şi priveşte!
5. Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
6. Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîini şi dau ocol cetăţii.
7. Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii: căci zic: "Cine aude?"
8. Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
9. Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci Dumnezeu este scăparea mea.
10.Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte,
Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
11. Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i, Doamne, Scutul nostru!
12. Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă, care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni:
13. Nimiceşte-i, în mânia Ta, prăpădeşte-i, ca să nu mai fie!
Fă-i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niste câini şi dau ocol cetăţii.
15. Umblă încoace şi încolo după hrană şi petrec noaptea nesătui.
16. Dar eu voi cânta puterea Ta: dis-de-dimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17. O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu,
Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Amin!
miercuri, 27 mai 2009
Psalmul 58
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici".
O cântare de laudă a lui David.
1. Oare tăcând, faceţi voi dreptate?
Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2. Dimpotrivă! în inimă, săvârşiţi nelegiuiri;
în ţară, puneţi în cumpănă silnicia mâinilor voastre.
3. Cei răi sunt stricaţi din pântecul mamei lor,
mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecul mamei lor.
4. Au o otravă ca otrava unui şarpe,
ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,
5. care n-aude glasul vrăjitorilor,
glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6. Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!
Smulge Doamne, măselele acestor pui de lei!
7. Să se risipească întocmai ca nişte ape care se scurg!
Săgeţile pe care le aruncă ei, să fie nişte săgeţi tocite!
8. Să piară ca un melc, care se topeşte umblând;
să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei!
9. Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îi va lua vârtejul.
10. Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.
11. Şi atunci oamenii vor zice:
"Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!"
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici".
O cântare de laudă a lui David.
1. Oare tăcând, faceţi voi dreptate?
Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2. Dimpotrivă! în inimă, săvârşiţi nelegiuiri;
în ţară, puneţi în cumpănă silnicia mâinilor voastre.
3. Cei răi sunt stricaţi din pântecul mamei lor,
mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecul mamei lor.
4. Au o otravă ca otrava unui şarpe,
ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,
5. care n-aude glasul vrăjitorilor,
glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6. Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!
Smulge Doamne, măselele acestor pui de lei!
7. Să se risipească întocmai ca nişte ape care se scurg!
Săgeţile pe care le aruncă ei, să fie nişte săgeţi tocite!
8. Să piară ca un melc, care se topeşte umblând;
să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei!
9. Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îi va lua vârtejul.
10. Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.
11. Şi atunci oamenii vor zice:
"Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!"
Amin!
marți, 19 mai 2009
Psalmul 57
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David. Făcută când a fugit în peşteră, urmărit de Saul.
1. Ai milă de mine Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul;
la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
2. Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt,
către Dumnezeu care lucrează pentru mine.
3. El îmi va trimite izbăvire din cer,
în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări.
Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
4. Sufletul meu este între nişte lei:
stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări,
în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe
şi săgeţi şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
5. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
6. Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia,
şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
7. Inima mea este tare Dumnezeule, inima mea este tare;
voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
8. Trezeşte-te suflete! Treziţi-vă alăută şi harfă! Mă voi trezi în zori de zi.
9. Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
10. Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.
11. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David. Făcută când a fugit în peşteră, urmărit de Saul.
1. Ai milă de mine Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul;
la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
2. Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt,
către Dumnezeu care lucrează pentru mine.
3. El îmi va trimite izbăvire din cer,
în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări.
Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
4. Sufletul meu este între nişte lei:
stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări,
în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe
şi săgeţi şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
5. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
6. Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia,
şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
7. Inima mea este tare Dumnezeule, inima mea este tare;
voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
8. Trezeşte-te suflete! Treziţi-vă alăută şi harfă! Mă voi trezi în zori de zi.
9. Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
10. Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.
11. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Amin!
joi, 14 mai 2009
Psalmul 56
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca "Porumbel din stejari depărtaţi".
O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins filistenii la Gad.
1. Ai milă de mine Doamne Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc.
Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.
2. Toată ziua mă hărţuiesc potrivnicii mei;
sunt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.
3. Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
4. Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui.
Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
ce pot să-mi facă nişte oameni?
5. Într-una ei îmi ating drepturile şi n-au decât gânduri rele faţă de mine.
6. Uneltesc, pândesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.
7. Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor:
doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8. Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău:
nu sunt ele scrise în cartea Ta?
9. Vrăjmaşii Tăi dau înapoi, în ziua când Te strig:
ştiu că Dumnezeu este de partea mea.
10.Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui,
da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
11. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
Ce pot să-mi facă nişte oameni?
12. Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe care Ţi le-am făcut;
Îţi voi aduce jertfe de mulţumire.
13. Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca "Porumbel din stejari depărtaţi".
O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins filistenii la Gad.
1. Ai milă de mine Doamne Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc.
Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.
2. Toată ziua mă hărţuiesc potrivnicii mei;
sunt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.
3. Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
4. Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui.
Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
ce pot să-mi facă nişte oameni?
5. Într-una ei îmi ating drepturile şi n-au decât gânduri rele faţă de mine.
6. Uneltesc, pândesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.
7. Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor:
doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8. Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău:
nu sunt ele scrise în cartea Ta?
9. Vrăjmaşii Tăi dau înapoi, în ziua când Te strig:
ştiu că Dumnezeu este de partea mea.
10.Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui,
da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
11. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
Ce pot să-mi facă nişte oameni?
12. Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe care Ţi le-am făcut;
Îţi voi aduce jertfe de mulţumire.
13. Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Amin!
luni, 4 mai 2009
Psalmul 55
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu corzi.
O cântare a lui David.
1. Ia aminte Dumnezeule, la rugăciunea mea
şi nu Te ascunde de cererile mele!
2. Ascultă-mă şi răspunde-mi!
Rătăcesc încoace şi încolo şi mă frământ,
3. din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău.
Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
4. Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5. mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6. Eu zic: "O, dacă aş avea aripile porumbelului,
aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!"
7. Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie.
8. Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic
şi de furtuna aceasta.
9. Nimiceşte-i Doamne, împarte-le limbile,
căci în cetate văd silă şi certuri;
10. zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri:
nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei,
11. răutatea este în mijlocul ei,
şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12. Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi:
nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea,
căci m-aş ascunde dinaintea lui.
13. Ci tu, pe care te socoteam una cu mine,
tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14. Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie,
şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15. Să vină moartea peste ei şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor!
Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16. Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va scăpa.
17. Seara, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18. Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea,
şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
19. Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie,
stă pe scaunul Lui de domnie. -
Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20. Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
21. Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul:
cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
22. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.
El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23. Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii.
Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune,
nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor.
Eu însă mă încred în Tine!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu corzi.
O cântare a lui David.
1. Ia aminte Dumnezeule, la rugăciunea mea
şi nu Te ascunde de cererile mele!
2. Ascultă-mă şi răspunde-mi!
Rătăcesc încoace şi încolo şi mă frământ,
3. din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău.
Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
4. Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5. mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6. Eu zic: "O, dacă aş avea aripile porumbelului,
aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!"
7. Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie.
8. Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic
şi de furtuna aceasta.
9. Nimiceşte-i Doamne, împarte-le limbile,
căci în cetate văd silă şi certuri;
10. zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri:
nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei,
11. răutatea este în mijlocul ei,
şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12. Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi:
nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea,
căci m-aş ascunde dinaintea lui.
13. Ci tu, pe care te socoteam una cu mine,
tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14. Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie,
şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15. Să vină moartea peste ei şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor!
Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16. Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va scăpa.
17. Seara, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18. Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea,
şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
19. Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie,
stă pe scaunul Lui de domnie. -
Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20. Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
21. Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul:
cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
22. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.
El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23. Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii.
Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune,
nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor.
Eu însă mă încred în Tine!
Amin!
joi, 23 aprilie 2009
Psalmul 54
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu instrumentele cu corzi.
O cântare a lui David. Făcută când au venit Zifiţii să spună lui Saul:
"Ştiţi că David stă ascuns printre noi?"
1. Scapă-mă Dumnezeule, prin Numele Tău,
şi fă-mi dreptate prin puterea Ta!
2. Ascultă-mi rugăciunea Dumnezeule,
ia aminte la cuvintele gurii mele.
3. Căci nişte străini s-au sculat împotriva mea,
nişte oameni asupritori vor să-mi ia viaţa;
ei nu se gândesc la Dumnezeu.
4. Da, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este sprijinul sufletului meu!
5. Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei;
nimiceşte-i în credincioşia Ta!
6. Atunci îţi voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor;
7. căci El mă izbăveşte din toate necazurile,
şi cu ochii mei îmi văd împlinită dorinţa privitoare la vrăjmaşii mei.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu instrumentele cu corzi.
O cântare a lui David. Făcută când au venit Zifiţii să spună lui Saul:
"Ştiţi că David stă ascuns printre noi?"
1. Scapă-mă Dumnezeule, prin Numele Tău,
şi fă-mi dreptate prin puterea Ta!
2. Ascultă-mi rugăciunea Dumnezeule,
ia aminte la cuvintele gurii mele.
3. Căci nişte străini s-au sculat împotriva mea,
nişte oameni asupritori vor să-mi ia viaţa;
ei nu se gândesc la Dumnezeu.
4. Da, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este sprijinul sufletului meu!
5. Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei;
nimiceşte-i în credincioşia Ta!
6. Atunci îţi voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor;
7. căci El mă izbăveşte din toate necazurile,
şi cu ochii mei îmi văd împlinită dorinţa privitoare la vrăjmaşii mei.
Amin!
vineri, 10 aprilie 2009
Psalmul 53
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe flaut.
O cântare a lui David.
1. Nebunul zice în inima lui: "Nu este Dumnezeu!"
S-au stricat oamenii, au săvârşit fărădelegi urâte,
nu este nici unul care să facă binele.
2. Dumnezeu se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
ca să vadă dacă este cineva care să fie priceput şi să caute pe Dumnezeu.
3. Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au stricat;
nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
4."Şi-au pierdut oare mintea cei ce săvârşesc nelegiuirea,
de mănâncă pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea,
şi nu cheamă pe Dumnezeu?"
5. Atunci vor tremura de spaimă, fără să fie vreo pricină de spaimă;
Dumnezeu va risipi oasele celor ce tăbărasc împotriva ta,
îi vei face de ruşine, căci Dumnezeu i-a lepădat.
6. O! cine va face să pornească din Sion izbăvirea lui Israel?
Când va aduce Dumnezeu înapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli, si Israel se va bucura.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe flaut.
O cântare a lui David.
1. Nebunul zice în inima lui: "Nu este Dumnezeu!"
S-au stricat oamenii, au săvârşit fărădelegi urâte,
nu este nici unul care să facă binele.
2. Dumnezeu se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
ca să vadă dacă este cineva care să fie priceput şi să caute pe Dumnezeu.
3. Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au stricat;
nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
4."Şi-au pierdut oare mintea cei ce săvârşesc nelegiuirea,
de mănâncă pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea,
şi nu cheamă pe Dumnezeu?"
5. Atunci vor tremura de spaimă, fără să fie vreo pricină de spaimă;
Dumnezeu va risipi oasele celor ce tăbărasc împotriva ta,
îi vei face de ruşine, căci Dumnezeu i-a lepădat.
6. O! cine va face să pornească din Sion izbăvirea lui Israel?
Când va aduce Dumnezeu înapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli, si Israel se va bucura.
Amin!
joi, 2 aprilie 2009
Psalmul 52
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. O cântare a lui David.
Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, când zicea:
"David s-a dus în casa lui Ahimelec."
1. Pentru ce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule?
Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.
2. Limba ta nu născoceşte decât răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!
3. Tu iubeşti mai degrabă răul decât binele,
mai degrabă minciuna decât adevărul.
4. Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!
5. De aceea şi Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca
şi te va ridica din cortul tău, şi te va dezrădăcina din pământul celor vii.
6. Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta,
se vor teme, şi vor râde de el zicând:
7. "Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu,
ci se încredea în bogăţiile lui cele mari, şi se bizuia pe răutatea lui."
8. Dar eu sunt în Casa lui Dumnezeu ca un măslin verde,
mă încred în bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci.
9. Te voi lăuda totdeauna, pentru că ai lucrat;
şi în faţa copiilor Tăi, voi nădăjdui în Numele Tău, căci este binevoitor.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. O cântare a lui David.
Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, când zicea:
"David s-a dus în casa lui Ahimelec."
1. Pentru ce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule?
Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.
2. Limba ta nu născoceşte decât răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!
3. Tu iubeşti mai degrabă răul decât binele,
mai degrabă minciuna decât adevărul.
4. Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!
5. De aceea şi Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca
şi te va ridica din cortul tău, şi te va dezrădăcina din pământul celor vii.
6. Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta,
se vor teme, şi vor râde de el zicând:
7. "Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu,
ci se încredea în bogăţiile lui cele mari, şi se bizuia pe răutatea lui."
8. Dar eu sunt în Casa lui Dumnezeu ca un măslin verde,
mă încred în bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci.
9. Te voi lăuda totdeauna, pentru că ai lucrat;
şi în faţa copiilor Tăi, voi nădăjdui în Numele Tău, căci este binevoitor.
Amin!
joi, 26 martie 2009
Psalmul 51
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut când a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.
1. Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta!
După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
2. Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea,
şi curăţeşte-mă de păcatul meu!
3. Căci îmi cunosc bine fărădelegile,
şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
4. Împotriva Ta, numai împotriva ta, am păcătuit
şi am făcut ce este rău înaintea Ta;
aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta.
5. Iată că sunt născut în nelegiuire şi în păcat m-a zămislit mama mea.
6. Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii:
fă dar să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu!
7. Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat;
spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada.
8. Fă-mă să aud veselie şi bucurie
şi osele, pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
9. Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele,
şterge toate nelegiuirile mele!
10. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule,
pune în mine un duh nou şi statornic!
11. Nu mă lepăda de la Faţa Ta, şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.
12. Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale
şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!
13. Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă
şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
14. Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele!
Izbăveşte-mă de vina sângelui vărsat
şi limba mea va lăuda îndurarea Ta.
15. Doamne, deschide-mi buzele şi gura mea va vesti lauda Ta.
16. Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus:
dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
17 Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit:
Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
18. În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului.
şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19. Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe întregi;
atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut când a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.
1. Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta!
După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
2. Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea,
şi curăţeşte-mă de păcatul meu!
3. Căci îmi cunosc bine fărădelegile,
şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
4. Împotriva Ta, numai împotriva ta, am păcătuit
şi am făcut ce este rău înaintea Ta;
aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta.
5. Iată că sunt născut în nelegiuire şi în păcat m-a zămislit mama mea.
6. Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii:
fă dar să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu!
7. Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat;
spală-mă, şi voi fi mai alb decât zăpada.
8. Fă-mă să aud veselie şi bucurie
şi osele, pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
9. Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele,
şterge toate nelegiuirile mele!
10. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule,
pune în mine un duh nou şi statornic!
11. Nu mă lepăda de la Faţa Ta, şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.
12. Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale
şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!
13. Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă
şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.
14. Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele!
Izbăveşte-mă de vina sângelui vărsat
şi limba mea va lăuda îndurarea Ta.
15. Doamne, deschide-mi buzele şi gura mea va vesti lauda Ta.
16. Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus:
dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
17 Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit:
Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
18. În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului.
şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19. Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe întregi;
atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.
vineri, 30 ianuarie 2009
Psalmul 41
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac!
Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;
2. Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ,
şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.
3. Domnul îl sprijineşte, când este pe patul de suferinţă:
îi uşurezi durerile în toate bolile lui.
4. Eu zic: "Doamne ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul!
Căci am păcătuit împotriva Ta."
5. Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine:
"Când va muri? Când îi va pieri numele?"
6. Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri
strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău;
şi când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.
7. Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea,
şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.
8. "Este atins rău de tot - zic ei - iată-l culcat, n-are să se mai scoale!"
9. Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea
şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.
10. Dar Tu Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă,
ca să le răsplătesc cum se cuvine.
11. Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti,
dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.
12. Tu m-ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele,
şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.
13. Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veşnicie în veşnicie! Amin! Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac!
Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;
2. Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ,
şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.
3. Domnul îl sprijineşte, când este pe patul de suferinţă:
îi uşurezi durerile în toate bolile lui.
4. Eu zic: "Doamne ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul!
Căci am păcătuit împotriva Ta."
5. Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine:
"Când va muri? Când îi va pieri numele?"
6. Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri
strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău;
şi când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.
7. Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea,
şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.
8. "Este atins rău de tot - zic ei - iată-l culcat, n-are să se mai scoale!"
9. Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea
şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.
10. Dar Tu Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă,
ca să le răsplătesc cum se cuvine.
11. Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti,
dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.
12. Tu m-ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele,
şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.
13. Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veşnicie în veşnicie! Amin! Amin!
luni, 26 ianuarie 2009
Psalmul 40
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Îmi pusesem nădejdea în Domnul,
şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.
2. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei;
mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.
3. Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru.
Mulţi au văzut lucrul acesta, s-au temut, şi s-au încrezut în Domnul.
4. Ferice de omul care îşi pune încrederea în Domnul,
şi care nu se îndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!
5. Doamne Dumnezeule, multe sunt minunile şi planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aş vrea să le vestesc şi să le trâmbiţez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc.
6. Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile;
nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire.
7. Atunci am zis: "Iată-mă că vin! - în sulul cărţii este scris despre mine -
8. vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele.
9. Vestesc îndurarea Ta, în adunareaa cea mare;
iată că nu-mi închid buzele. Tu ştii lucrul acesta, Doamne!
10. Nu ţin în inima mea îndurarea Ta, ci vestesc adevărul Tău şi mântuirea Ta, şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta în adunarea cea mare.
11. Tu Doamne, nu-mi vei opri îndurările Tale;
ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi întotdeauna.
12. Căci rele fără număr mă împresoară, m-au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea.
Sunt mai multe decât perii capului meu, şi mi se moaie inima.
13. Izbăveşte-mă Doamne! Vino Doamne degrabă în ajutorul meu!
14. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi, toţi cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi şi să roşească de ruşine cei ce-mi doresc pierzarea!
15. Să rămână înlemniţi de ruşinea lor, cei ce-mi zic"Ha! Ha!"
16. Să se bucure şi să se veselească în Tine toţi cei ce Te caută!
Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică fără încetare: "Mărit să fie Domnul!"
17. Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gândeşte la mine.
Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Îmi pusesem nădejdea în Domnul,
şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.
2. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei;
mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.
3. Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru.
Mulţi au văzut lucrul acesta, s-au temut, şi s-au încrezut în Domnul.
4. Ferice de omul care îşi pune încrederea în Domnul,
şi care nu se îndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!
5. Doamne Dumnezeule, multe sunt minunile şi planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aş vrea să le vestesc şi să le trâmbiţez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc.
6. Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile;
nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire.
7. Atunci am zis: "Iată-mă că vin! - în sulul cărţii este scris despre mine -
8. vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele.
9. Vestesc îndurarea Ta, în adunareaa cea mare;
iată că nu-mi închid buzele. Tu ştii lucrul acesta, Doamne!
10. Nu ţin în inima mea îndurarea Ta, ci vestesc adevărul Tău şi mântuirea Ta, şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta în adunarea cea mare.
11. Tu Doamne, nu-mi vei opri îndurările Tale;
ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi întotdeauna.
12. Căci rele fără număr mă împresoară, m-au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea.
Sunt mai multe decât perii capului meu, şi mi se moaie inima.
13. Izbăveşte-mă Doamne! Vino Doamne degrabă în ajutorul meu!
14. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi, toţi cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi şi să roşească de ruşine cei ce-mi doresc pierzarea!
15. Să rămână înlemniţi de ruşinea lor, cei ce-mi zic"Ha! Ha!"
16. Să se bucure şi să se veselească în Tine toţi cei ce Te caută!
Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică fără încetare: "Mărit să fie Domnul!"
17. Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gândeşte la mine.
Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!
Amin!
marți, 20 ianuarie 2009
Psalmul 39
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor: Către Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Ziceam: "Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea; îmi voi pune frâu gurii, cât va sta cel rău înaintea mea."
2. Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit;
şi totuşi durerea mea nu era mai puţin mare.
3. Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia;
şi atunci mi-a venit cuvântul pe limbă şi am zis:
4. "Doamne spune-mi care este sfârşitul vieţii mele,
care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt."
5. Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ţinea.
(Oprire)
6. Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba,
strânge la comori, şi nu ştie cine le va lua.
7. Acum Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea.
8. Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele!
Nu mă face de ocara celui nebun!
9. Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.
10. Abate-Ţi loviturile de la mine! Îmi iese sufletul sub loviturile mâinii Tale.
11. Tu pedepseşti pe om, şi-l loveşti pentru fărădelegea lui: îi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare.
(Oprire)
12. Ascultă-mi rugăciunea Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Nu tăcea în faţa lacrimilor mele! Căci sunt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei.
13. Abate-Ţi privirea de la mine, şi lasă-mă să răsuflu,
până nu mă duc şi să nu mai fiu!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor: Către Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Ziceam: "Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea; îmi voi pune frâu gurii, cât va sta cel rău înaintea mea."
2. Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit;
şi totuşi durerea mea nu era mai puţin mare.
3. Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia;
şi atunci mi-a venit cuvântul pe limbă şi am zis:
4. "Doamne spune-mi care este sfârşitul vieţii mele,
care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt."
5. Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ţinea.
(Oprire)
6. Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba,
strânge la comori, şi nu ştie cine le va lua.
7. Acum Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea.
8. Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele!
Nu mă face de ocara celui nebun!
9. Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.
10. Abate-Ţi loviturile de la mine! Îmi iese sufletul sub loviturile mâinii Tale.
11. Tu pedepseşti pe om, şi-l loveşti pentru fărădelegea lui: îi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare.
(Oprire)
12. Ascultă-mi rugăciunea Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Nu tăcea în faţa lacrimilor mele! Căci sunt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei.
13. Abate-Ţi privirea de la mine, şi lasă-mă să răsuflu,
până nu mă duc şi să nu mai fiu!
Amin!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)