Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac!
Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;
2. Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ,
şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.
3. Domnul îl sprijineşte, când este pe patul de suferinţă:
îi uşurezi durerile în toate bolile lui.
4. Eu zic: "Doamne ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul!
Căci am păcătuit împotriva Ta."
5. Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine:
"Când va muri? Când îi va pieri numele?"
6. Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri
strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău;
şi când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.
7. Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea,
şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.
8. "Este atins rău de tot - zic ei - iată-l culcat, n-are să se mai scoale!"
9. Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea
şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.
10. Dar Tu Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă,
ca să le răsplătesc cum se cuvine.
11. Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti,
dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.
12. Tu m-ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele,
şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.
13. Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veşnicie în veşnicie! Amin! Amin!
Se afișează postările cu eticheta Rugaciune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rugaciune. Afișați toate postările
vineri, 30 ianuarie 2009
duminică, 21 decembrie 2008
Psalmul 33
Traducerea Cornilescu
1. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul!
Oamenilor fără prihană le şade bine cântarea de laudă.
2. Lăudaţi pe Domnul cu harfa,
lăudaţi-l cu alăuta cu zece corzi.
3. Cântaţi-I o cântare nouă!
Faceţi să răsune corzile şi glasurile voastre!
4. Căci Cuvântul Domnului este adevărat,
şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.
5. El iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea Domnului umple pământul.
6. Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului,
şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui.
7. El îngrămădeşte apele mării într-un morman,
şi pune adâncurile în cămări.
8. Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
9. Căci El zice, şi se face;
porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă.
10. Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor,
zădărniceşte planurile popoarelor.
11. Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie,
şi planurile inimii Lui, din neam în neam.
12. Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul, pe care Şi-l alege El de moştenire!
13. Domnul priveşte din înălţimea cerurilor,
şi vede pe toţi fiii oamenilor.
14. Din locaşul locuinţei Lui,
El priveşte pe toţi locuitorii pământului.
15. El le întocmeşte inima la toţi,
şi ia aminte la toate faptele lor.
16. Nu mărimea oştirii scapă pe împărat,
nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz;
17. calul nu poate da chezăşia biruinţei,
şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18. Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce se tem de El,
peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,
19. ca să le scape sufletul de la moarte,
şi să-i ţină cu viaţă în mijlocul foametei.
20. Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul;
El este Ajutorul şi Scutul nostru.
21. Da, inima noastră îşi găseşte bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
22. Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!
Amin!
1. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul!
Oamenilor fără prihană le şade bine cântarea de laudă.
2. Lăudaţi pe Domnul cu harfa,
lăudaţi-l cu alăuta cu zece corzi.
3. Cântaţi-I o cântare nouă!
Faceţi să răsune corzile şi glasurile voastre!
4. Căci Cuvântul Domnului este adevărat,
şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.
5. El iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea Domnului umple pământul.
6. Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului,
şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui.
7. El îngrămădeşte apele mării într-un morman,
şi pune adâncurile în cămări.
8. Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!
9. Căci El zice, şi se face;
porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă.
10. Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor,
zădărniceşte planurile popoarelor.
11. Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie,
şi planurile inimii Lui, din neam în neam.
12. Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul, pe care Şi-l alege El de moştenire!
13. Domnul priveşte din înălţimea cerurilor,
şi vede pe toţi fiii oamenilor.
14. Din locaşul locuinţei Lui,
El priveşte pe toţi locuitorii pământului.
15. El le întocmeşte inima la toţi,
şi ia aminte la toate faptele lor.
16. Nu mărimea oştirii scapă pe împărat,
nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz;
17. calul nu poate da chezăşia biruinţei,
şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18. Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce se tem de El,
peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui,
19. ca să le scape sufletul de la moarte,
şi să-i ţină cu viaţă în mijlocul foametei.
20. Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul;
El este Ajutorul şi Scutul nostru.
21. Da, inima noastră îşi găseşte bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
22. Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!
Amin!
joi, 9 octombrie 2008
Psalmul 19
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David.
1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu,
şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.
2. O zi istoriseşte alteia acest lucru,
o noapte dă de ştire alteia despre El.
3. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte,
al căror sunet să fie auzit:
4. dar răsunetul lor străbate tot pământul,
şi glasul lor merge până la marginile lumii.
În ceruri El a întins un cort soarelui.
5. Şi soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nuntă,
se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz:
6. răsare la un capăt al cerurilor,
şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt;
nimic nu se ascunde de căldura lui.
7. Legea Domnului este desăvârşită, şi înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.
8. Orânduirile Domnului sunt fără prihană, şi veselesc inima;
poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii.
9. Frica de Domnul este curată, şi ţine pe vecie;
judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
10. Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat;
sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.
11. Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele;
pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.
12. Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă?
Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc!
13. Pazeşte de asemenea pe robul Tău de mândrie,
ca să nu stăpânească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14. Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele,
şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea Izbăvitorul meu!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David.
1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu,
şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.
2. O zi istoriseşte alteia acest lucru,
o noapte dă de ştire alteia despre El.
3. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte,
al căror sunet să fie auzit:
4. dar răsunetul lor străbate tot pământul,
şi glasul lor merge până la marginile lumii.
În ceruri El a întins un cort soarelui.
5. Şi soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nuntă,
se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz:
6. răsare la un capăt al cerurilor,
şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt;
nimic nu se ascunde de căldura lui.
7. Legea Domnului este desăvârşită, şi înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.
8. Orânduirile Domnului sunt fără prihană, şi veselesc inima;
poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii.
9. Frica de Domnul este curată, şi ţine pe vecie;
judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
10. Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat;
sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.
11. Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele;
pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.
12. Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă?
Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc!
13. Pazeşte de asemenea pe robul Tău de mândrie,
ca să nu stăpânească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14. Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele,
şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea Izbăvitorul meu!
Amin!
miercuri, 10 septembrie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)