Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor.
"Nu nimici".
Un psalm al lui Asaf. O cântare.
1. Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm;
noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!
2. "Atunci când va veni vremea hotărâtă," zice Domnul,
"voi judeca fără părtinire.
3. Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui:
căci Eu îi întăresc stâlpii." - (Oprire).
4. Eu zic celor ce se fălesc: "Nu vă făliţi!"
Şi celor răi: "Nu ridicaţi capul sus!"
5. Nu vă ridicaţi capul aşa de sus,
nu vorbiţi cu atâta trufie!
6. Căci nici de la răsărit, nici de la apus,
nici din pustie, nu vine înălţarea.
7. Ci Dumnezeu este Cel ce judecă:
El scoboară pe unul, şi înalţă pe altul.
8. În mâna Domnului este un potir,
în care fierbe un vin plin de amestecătură.
Când îl varsă, toţi cei răi de pe pământ sug,
îl sorb şi-l beau până în fund!
9. Eu însă voi vesti pururea aceste lucruri;
voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.
10. Şi voi doborî toate puterile celor răi:
puterile celui neprihănit însă se vor înălţa.
Amin!
Se afișează postările cu eticheta Psalmii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Psalmii. Afișați toate postările
sâmbătă, 26 februarie 2011
miercuri, 1 decembrie 2010
Psalmul 73
Traducerea Cornilescu
Un psalm al lui Asaf.
1. Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2. Totuşi, era să mi se îndoaie piciorul,
şi erau să-mi alunece paşii!
3. Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi,
când vedeam fericirea celor răi.
4. Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte,
şi trupul le este încărcat de grăsime.
5. N-au parte de suferinţele omeneşti,
şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
6. De aceea mândria le slujeşte ca salbă,
şi asuprirea este haina care-i înveleşte.
7. Li se bulbucă ochii de grăsime,
şi au mai mult decât le-ar dori inima.
8. Râd, şi vorbesc cu răutate de asuprire:
vorbesc de sus,
9. îşi înalţă gura până la ceruri,
şi limba le cutreieră pământul.
10. De aceea aleargă lumea la ei,
înghite apă din plin,
11. şi zice: „Ce ar putea să ştie Dumnezeu,
şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12. Aşa sunt cei răi: întotdeauna fericiţi,
şi îşi măresc bogăţiile.
13. Degeaba, deci, mi-am curăţat eu inima,
şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie:
14. căci în fiecare zi sunt lovit,
şi în toate dimineţile sunt pedepsit.
15. Dacă aş zice: „Vreau să vorbesc ca ei”
iată că n-aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
16. M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17. până ce am intrat în Sfântul locaş al lui Dumnezeu,
şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi.
18. Da, Tu-i pui în locuri alunecoase,
şi-i arunci în prăpăd.
19. Cum sunt nimiciţi într-o clipă!
Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârşit năpraznic.
20. Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul,
Doamne, la deşteptarea Ta!
21. Când mi se amăra inima,
şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
22. eram prost şi fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23. Însă eu sunt întotdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24. mă vei călăuzi cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25. Pe cine altul am eu în cer în afară de Tine?
Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26. Carnea şi inima pot să mi se prăpădească:
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire.
27. Căci iată că cei ce se depărtează de Tine, pier;
Tu nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.
28. cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu:
pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestesc toate lucrările Tale.
Amin!
Un psalm al lui Asaf.
1. Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2. Totuşi, era să mi se îndoaie piciorul,
şi erau să-mi alunece paşii!
3. Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi,
când vedeam fericirea celor răi.
4. Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte,
şi trupul le este încărcat de grăsime.
5. N-au parte de suferinţele omeneşti,
şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
6. De aceea mândria le slujeşte ca salbă,
şi asuprirea este haina care-i înveleşte.
7. Li se bulbucă ochii de grăsime,
şi au mai mult decât le-ar dori inima.
8. Râd, şi vorbesc cu răutate de asuprire:
vorbesc de sus,
9. îşi înalţă gura până la ceruri,
şi limba le cutreieră pământul.
10. De aceea aleargă lumea la ei,
înghite apă din plin,
11. şi zice: „Ce ar putea să ştie Dumnezeu,
şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12. Aşa sunt cei răi: întotdeauna fericiţi,
şi îşi măresc bogăţiile.
13. Degeaba, deci, mi-am curăţat eu inima,
şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie:
14. căci în fiecare zi sunt lovit,
şi în toate dimineţile sunt pedepsit.
15. Dacă aş zice: „Vreau să vorbesc ca ei”
iată că n-aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
16. M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17. până ce am intrat în Sfântul locaş al lui Dumnezeu,
şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi.
18. Da, Tu-i pui în locuri alunecoase,
şi-i arunci în prăpăd.
19. Cum sunt nimiciţi într-o clipă!
Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârşit năpraznic.
20. Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul,
Doamne, la deşteptarea Ta!
21. Când mi se amăra inima,
şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
22. eram prost şi fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23. Însă eu sunt întotdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24. mă vei călăuzi cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25. Pe cine altul am eu în cer în afară de Tine?
Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26. Carnea şi inima pot să mi se prăpădească:
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire.
27. Căci iată că cei ce se depărtează de Tine, pier;
Tu nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.
28. cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu:
pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestesc toate lucrările Tale.
Amin!
duminică, 4 aprilie 2010
Psalmul 72
Traducerea Cornilescu
Un psalm al lui Solomon.
1.Dumnezeule, dă judecăţile Tale împăratului,
şi dă dreptatea Ta fiului împăratului!
2. Şi el va judeca pe poporul Tău cu dreptate,
şi pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire.
3. Munţii vor aduce pace poporului,
şi dealurile de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale.
4. El va face dreptate nenorociţilor poporului,
va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor.
5. Aşa că se vor teme de Tine, cât va fi soarele,
şi cât se va arăta luna, din neam în neam;
6. va fi ca o ploaie, care cade pe un pământ cosit,
ca o ploaie repede, care udă câmpia.
7. În zilele lui va înflori cel neprihănit,
şi va fi belşug de pace până nu va mai fi lună.
8. El va stăpâni de la o mare la alta,
şi de la Râu până la marginile pământului.
9. Locuitorii pustiei îşi vor pleca genunchiul înaintea lui,
şi vrăjmaşii vor linge ţărâna.
10. Împăraţii Tarsisului şi ai ostroavelor vor plăti biruri,
împăraţii Sebei şi Sabei vor aduce daruri.
11. Da, toţi împăraţii se vor închina înaintea lui,
toate neamurile îi vor sluji.
12. Căci el va izbăvi pe săracul care strigă,
şi pe nenorocitul, care n'are ajutor.
13. Va avea milă de cel nenorocit şi de cel lipsit,
şi va scăpa viaţa săracilor;
14. îi va izbăvi de apăsare şi de silă,
şi sângele lor va fi scump înaintea lui.
15. Ei vor trăi, şi-i vor da aur din Seba;
se vor ruga neîncetat pentru el, şi -l vor binecuvânta în fiecare zi.
16. Va fi belşug de grâu în ţară, până în vârful munţilor,
şi spicele lor se vor clătina ca şi copacii din Liban;
oamenii vor înflori în cetăţi ca iarba pământului.
17. Numele lui va dăinui pe vecie: cât soarele îi va ţinea numele.
Cu el se vor binecuvânta unii pe alţii, şi toate neamurile îl vor numi fericit.
18. Binecuvântat să fie Domnul,
Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!
19. Binecuvântat să fie în veci slăvitul Lui Nume!
Tot pământul să se umple de slava Lui! Amin! Amin!
20. Sfîrşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
Amin!
Un psalm al lui Solomon.
1.Dumnezeule, dă judecăţile Tale împăratului,
şi dă dreptatea Ta fiului împăratului!
2. Şi el va judeca pe poporul Tău cu dreptate,
şi pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire.
3. Munţii vor aduce pace poporului,
şi dealurile de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale.
4. El va face dreptate nenorociţilor poporului,
va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor.
5. Aşa că se vor teme de Tine, cât va fi soarele,
şi cât se va arăta luna, din neam în neam;
6. va fi ca o ploaie, care cade pe un pământ cosit,
ca o ploaie repede, care udă câmpia.
7. În zilele lui va înflori cel neprihănit,
şi va fi belşug de pace până nu va mai fi lună.
8. El va stăpâni de la o mare la alta,
şi de la Râu până la marginile pământului.
9. Locuitorii pustiei îşi vor pleca genunchiul înaintea lui,
şi vrăjmaşii vor linge ţărâna.
10. Împăraţii Tarsisului şi ai ostroavelor vor plăti biruri,
împăraţii Sebei şi Sabei vor aduce daruri.
11. Da, toţi împăraţii se vor închina înaintea lui,
toate neamurile îi vor sluji.
12. Căci el va izbăvi pe săracul care strigă,
şi pe nenorocitul, care n'are ajutor.
13. Va avea milă de cel nenorocit şi de cel lipsit,
şi va scăpa viaţa săracilor;
14. îi va izbăvi de apăsare şi de silă,
şi sângele lor va fi scump înaintea lui.
15. Ei vor trăi, şi-i vor da aur din Seba;
se vor ruga neîncetat pentru el, şi -l vor binecuvânta în fiecare zi.
16. Va fi belşug de grâu în ţară, până în vârful munţilor,
şi spicele lor se vor clătina ca şi copacii din Liban;
oamenii vor înflori în cetăţi ca iarba pământului.
17. Numele lui va dăinui pe vecie: cât soarele îi va ţinea numele.
Cu el se vor binecuvânta unii pe alţii, şi toate neamurile îl vor numi fericit.
18. Binecuvântat să fie Domnul,
Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!
19. Binecuvântat să fie în veci slăvitul Lui Nume!
Tot pământul să se umple de slava Lui! Amin! Amin!
20. Sfîrşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
Amin!
marți, 23 februarie 2010
Psalmul 71
Traducerea Cornilescu
1. În Tine, Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de ruşine niciodată!
2. Scapă-mă, în dreptatea Ta, şi izbăveşte-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine, şi ajută-mi.
3. Fii o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!
Tu ai hotărât să mă scapi, căci Tu eşti stânca şi cetăţuia mea.
4. Izbăveşte-mă, Dumnezeule, din mâna celui rău,
din mâna omului nelegiuit şi asupritor!
5. Căci Tu eşti nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule!
În Tine mă încred din tinereţea mea.
6. Pe Tine mă sprijinesc, din pântecele mamei mele.
Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei;
pe Tine Te laud fără-ncetare.
7. Pentru mulţi am ajuns ca o minune,
dar Tu eşti scăparea mea cea tare.
8. Să mi se umple gura de laudele Tale,
şi-n fiecare zi să Te slăvească!
9. Nu mă lepăda la vremea bătrâneţei;
când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
10. Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine,
şi cei ce-mi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei,
11. zicând: ,,L -a părăsit Dumnezeu; urmăriţi -l,
puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!”
12. Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
Dumnezeule, vino degrab în ajutorul meu!
13. Să rămână de ruşine şi nimiciţi, cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară, cei ce-mi caută pierzarea!
14. Şi eu voi nădăjdui pururea,
Te voi lăuda tot mai mult.
15. Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea şi mântuirea Ta,
căci nu-i cunosc marginile.
16. Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule!
Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.
17. Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe,
şi până acum eu vestesc minunile Tale.
18. Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţe cărunte,
ca să vestesc tăria Ta neamului de acum,
şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!
19. Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer;
Tu ai săvârşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?
20. Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri;
dar ne vei da iarăşi viaţa, ne vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.
21. Înalţă-mi mărimea mea, întoarce-Te,
şi mângâie-mă din nou!
22. Şi te voi lăuda în sunet de alăută,
Îţi voi cânta credincioşia. Dumnezeule,
Te voi lăuda cu arfa, Sfântul lui Israel!
23. Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze,
cu bucuria în sufletul, pe care mi l-ai izbăvit;
24. şi limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta,
căci cei ce-mi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi roşii de ruşine.
Amin!
1. În Tine, Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de ruşine niciodată!
2. Scapă-mă, în dreptatea Ta, şi izbăveşte-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine, şi ajută-mi.
3. Fii o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!
Tu ai hotărât să mă scapi, căci Tu eşti stânca şi cetăţuia mea.
4. Izbăveşte-mă, Dumnezeule, din mâna celui rău,
din mâna omului nelegiuit şi asupritor!
5. Căci Tu eşti nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule!
În Tine mă încred din tinereţea mea.
6. Pe Tine mă sprijinesc, din pântecele mamei mele.
Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei;
pe Tine Te laud fără-ncetare.
7. Pentru mulţi am ajuns ca o minune,
dar Tu eşti scăparea mea cea tare.
8. Să mi se umple gura de laudele Tale,
şi-n fiecare zi să Te slăvească!
9. Nu mă lepăda la vremea bătrâneţei;
când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
10. Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine,
şi cei ce-mi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei,
11. zicând: ,,L -a părăsit Dumnezeu; urmăriţi -l,
puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!”
12. Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
Dumnezeule, vino degrab în ajutorul meu!
13. Să rămână de ruşine şi nimiciţi, cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară, cei ce-mi caută pierzarea!
14. Şi eu voi nădăjdui pururea,
Te voi lăuda tot mai mult.
15. Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea şi mântuirea Ta,
căci nu-i cunosc marginile.
16. Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule!
Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.
17. Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe,
şi până acum eu vestesc minunile Tale.
18. Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţe cărunte,
ca să vestesc tăria Ta neamului de acum,
şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!
19. Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer;
Tu ai săvârşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?
20. Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri;
dar ne vei da iarăşi viaţa, ne vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.
21. Înalţă-mi mărimea mea, întoarce-Te,
şi mângâie-mă din nou!
22. Şi te voi lăuda în sunet de alăută,
Îţi voi cânta credincioşia. Dumnezeule,
Te voi lăuda cu arfa, Sfântul lui Israel!
23. Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze,
cu bucuria în sufletul, pe care mi l-ai izbăvit;
24. şi limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta,
căci cei ce-mi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi roşii de ruşine.
Amin!
miercuri, 23 decembrie 2009
Psalmul 69
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat ca şi ”Crinii”. Un psalm al lui David.
1. Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
2. Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea;
am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
3. Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
4. Cei ce mă urăsc fără temei, sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi;trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5. Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea,
şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
6. Să nu rămână de ruşine, din pricina mea,
cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Să nu roşească de ruşine, din pricina mea,
cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat ca şi ”Crinii”. Un psalm al lui David.
1. Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
2. Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea;
am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
3. Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
4. Cei ce mă urăsc fără temei, sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi;trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5. Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea,
şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
6. Să nu rămână de ruşine, din pricina mea,
cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Să nu roşească de ruşine, din pricina mea,
cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
duminică, 29 noiembrie 2009
Psalmul 68
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.
1. Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc,
şi potrivnicii Lui fug dinaintea Feţei Lui.
2. Cum se risipeşte fumul, aşa-i risipeşti Tu;
cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3. Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu,
şi nu mai pot de veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui!
Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5. El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.
6. Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război
şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7. Dumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului,
şi când mergeai în pustie,
8. s-a cutremurat pământul, s'au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9. Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
şi ai întărit moştenirea Ta, sleită de puteri.
10. Poporul tău şi -a aşezat locuinţa în ţara, pe care,
prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătisei pentru cei nenorociţi.
11. Un cuvânt spune Domnul,
şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire:
12. împăraţii oştirilor fug, fug,
şi cea care rămâne acasă, împarte prada.
13. Pe când voi vă odihniţi în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite de argint,
şi penele lui sunt de un galben auriu.
14. Când a împrăştiat Cel Autoputernic pe împăraţi în ţară,
parcă ningea în Ţalmon.
15. Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului,
munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16. pentru ce, munţi cu multe piscuri,
purtaţi pizmă pe muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc?
Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17. Carele Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locaşul Său cel sfânt.
18. Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni;
cei răzvrătiţi vor locui şi ei lângă Domnul Dumnezeu.
19. Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, mântuirea noastră.
20. Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor,
şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte.
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare.
1. Dumnezeu Se scoală, vrăjmaşii Lui se risipesc,
şi potrivnicii Lui fug dinaintea Feţei Lui.
2. Cum se risipeşte fumul, aşa-i risipeşti Tu;
cum se topeşte ceara la foc, aşa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.
3. Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu,
şi nu mai pot de veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui!
Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii.
Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui!
5. El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor,
El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.
6. Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război
şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate.
7. Dumnezeule, când ai ieşit Tu în fruntea poporului,
şi când mergeai în pustie,
8. s-a cutremurat pământul, s'au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu,
s-a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9. Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
şi ai întărit moştenirea Ta, sleită de puteri.
10. Poporul tău şi -a aşezat locuinţa în ţara, pe care,
prin bunătatea Ta, Dumnezeule, o pregătisei pentru cei nenorociţi.
11. Un cuvânt spune Domnul,
şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire:
12. împăraţii oştirilor fug, fug,
şi cea care rămâne acasă, împarte prada.
13. Pe când voi vă odihniţi în mijlocul staulelor,
aripile porumbelului sunt acoperite de argint,
şi penele lui sunt de un galben auriu.
14. Când a împrăştiat Cel Autoputernic pe împăraţi în ţară,
parcă ningea în Ţalmon.
15. Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului,
munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,
16. pentru ce, munţi cu multe piscuri,
purtaţi pizmă pe muntele pe care l-a ales Dumnezeu ca locaş împărătesc?
Cu toate acestea Domnul va locui în el în veci.
17. Carele Domnului se numără cu douăzecile de mii, cu mii şi mii;
Domnul este în mijlocul lor, venind din Sinai în locaşul Său cel sfânt.
18. Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni;
cei răzvrătiţi vor locui şi ei lângă Domnul Dumnezeu.
19. Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara,
Dumnezeu, mântuirea noastră.
20. Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor,
şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte.
miercuri, 11 noiembrie 2009
Psalmul 67
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm. O cântare.
1. Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze,
să facă să lumineze peste noi Faţa Lui,
2. ca să se cunoască pe pământ calea Ta,
şi printre toate neamurile mântuirea Ta!
3. Te laudă, popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
4. Se bucură neamurile şi se veselesc;
căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire,
şi povăţuieşti neamurile pe pământ.
5. Te laudă, popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
6. Pământul îşi dă roadele; Dumnezeu,
Dumnezeul nostru, ne binecuvântează,
7. Dumnezeu ne binecuvântează,
şi toate marginile pământului se tem de El.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm. O cântare.
1. Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze,
să facă să lumineze peste noi Faţa Lui,
2. ca să se cunoască pe pământ calea Ta,
şi printre toate neamurile mântuirea Ta!
3. Te laudă, popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
4. Se bucură neamurile şi se veselesc;
căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire,
şi povăţuieşti neamurile pe pământ.
5. Te laudă, popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele Te laudă.
6. Pământul îşi dă roadele; Dumnezeu,
Dumnezeul nostru, ne binecuvântează,
7. Dumnezeu ne binecuvântează,
şi toate marginile pământului se tem de El.
Amin!
joi, 29 octombrie 2009
Psalmul 66
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. O cântare. Un psalm.
1. Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului.
2. Cântaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.
3. Ziceţi lui Dumnezeu: ,,Cât de înfricoşate sunt lucrările Tale!
Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.
4. Tot pământul se închină înaintea Ta,
şi cântă în cinstea Ta, cântă Numele Tău.
5. Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Ce înfricoşat este El, când lucrează asupra fiilor oamenilor!
6. El a prefăcut marea în pământ uscat,
şi râul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.
7. El stăpâneşte pe vecie, prin puterea Lui.
Ochii Lui urmăresc pe neamuri,
ca cei răzvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui!
8. Binecuvântaţi popoare, pe Dumnezeul nostru!
Faceţi să răsune lauda Lui!
9. El ne -a păstrat sufletul cu viaţă,
şi n'a îngăduit să ni se clatine piciorul.
10. Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule,
ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.
11. Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.
12. Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre,
am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.
13. De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot,
îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,
14. juruinţe, care mi-au ieşit de pe buze,
pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtoare.
15. Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot,
cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi.
16. Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,
şi voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
17. Am strigat către El cu gura mea,
şi îndată lauda a fost pe limba mea.
18. Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea,
nu m'ar fi ascultat Domnul.
19. Dar Dumnezeu m'a ascultat,
a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
20. Binecuvântat să fie Dumnezeu,
care nu mi-a lepădat rugăciunea, și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. O cântare. Un psalm.
1. Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului.
2. Cântaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.
3. Ziceţi lui Dumnezeu: ,,Cât de înfricoşate sunt lucrările Tale!
Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.
4. Tot pământul se închină înaintea Ta,
şi cântă în cinstea Ta, cântă Numele Tău.
5. Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Ce înfricoşat este El, când lucrează asupra fiilor oamenilor!
6. El a prefăcut marea în pământ uscat,
şi râul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.
7. El stăpâneşte pe vecie, prin puterea Lui.
Ochii Lui urmăresc pe neamuri,
ca cei răzvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui!
8. Binecuvântaţi popoare, pe Dumnezeul nostru!
Faceţi să răsune lauda Lui!
9. El ne -a păstrat sufletul cu viaţă,
şi n'a îngăduit să ni se clatine piciorul.
10. Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule,
ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.
11. Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.
12. Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre,
am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.
13. De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot,
îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,
14. juruinţe, care mi-au ieşit de pe buze,
pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtoare.
15. Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot,
cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi.
16. Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,
şi voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
17. Am strigat către El cu gura mea,
şi îndată lauda a fost pe limba mea.
18. Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea,
nu m'ar fi ascultat Domnul.
19. Dar Dumnezeu m'a ascultat,
a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
20. Binecuvântat să fie Dumnezeu,
care nu mi-a lepădat rugăciunea, și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!
Amin!
duminică, 20 septembrie 2009
Psalmul 65
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. O cântare.
1. Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion,
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.
2. Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
3. Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.
4. Ferice de cel pe care-l alegi Tu,
şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale, de sfinţenia Templului Tău.
5. În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!
6. El întăreşte munţii prin tăria Lui, şi este încins cu putere.
7. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor, şi zarva popoarelor.
8. Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale:
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.
9. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug,
îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10. îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl moi cu ploaia, şi-i binecuvântezi răsadul.
11. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul.
12. Câmpiile pustiei sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie.
13. Păşunile se acoperă de oi, şi văile se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. O cântare.
1. Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion,
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.
2. Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
3. Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.
4. Ferice de cel pe care-l alegi Tu,
şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale, de sfinţenia Templului Tău.
5. În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!
6. El întăreşte munţii prin tăria Lui, şi este încins cu putere.
7. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor, şi zarva popoarelor.
8. Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale:
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.
9. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug,
îl umpli de bogăţii, şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10. îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl moi cu ploaia, şi-i binecuvântezi răsadul.
11. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul.
12. Câmpiile pustiei sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie.
13. Păşunile se acoperă de oi, şi văile se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.
Amin!
luni, 31 august 2009
Psalmul 64
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem!
Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrajmaşului de care mă tem!
2. Păzeşte-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!
3. Ei îşi ascut limba ca o sabie,
îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,
4. ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat:
trag asupra lui pe neaşteptate, fără nici o frică.
5. Ei se îmbărbătează în răutatea lor:
se sfătuiesc împreună ca să întindă curse,
şi zic: ,,Cine ne va vedea?
6. Pun la cale nelegiuiri, şi zic:
,,Iată-ne gata, planul este făcut!”
O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!
7. Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor:
deodată iată-i loviţi.
8. Limba lor le-a pricinuit căderea;
şi toţi cei ce-i văd, clatină din cap.
9. Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică, şi mărturisesc:
,,Iată ce a făcut Dumnezeu,”
şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!
10. Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea;
toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1. Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem!
Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrajmaşului de care mă tem!
2. Păzeşte-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!
3. Ei îşi ascut limba ca o sabie,
îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,
4. ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat:
trag asupra lui pe neaşteptate, fără nici o frică.
5. Ei se îmbărbătează în răutatea lor:
se sfătuiesc împreună ca să întindă curse,
şi zic: ,,Cine ne va vedea?
6. Pun la cale nelegiuiri, şi zic:
,,Iată-ne gata, planul este făcut!”
O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!
7. Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor:
deodată iată-i loviţi.
8. Limba lor le-a pricinuit căderea;
şi toţi cei ce-i văd, clatină din cap.
9. Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică, şi mărturisesc:
,,Iată ce a făcut Dumnezeu,”
şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!
10. Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea;
toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.
Amin!
miercuri, 12 august 2009
Psalmul 63
Traducerea Cornilescu
Un psalm al lui David. Făcut când era în pustia lui Iuda.
1. Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjeşte trupul după Tine,
într'un pământ sec, uscat şi fără apă.
2. Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfânt,
ca să-Ţi văd puterea şi slava.
3. Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4. Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea,
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5. Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase,
şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,
6. când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu,
şi când mă gândesc la Tine în timpul priveghiurilor nopţii.
7. Căci Tu eşti ajutorul meu,
şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
8. Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijineşte.
9. Dar cei ce caută să-mi ia viaţa,
se vor duce în adâncimile pământului;
10. vor fi daţi pradă sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11. Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.
Amin!
Un psalm al lui David. Făcut când era în pustia lui Iuda.
1. Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjeşte trupul după Tine,
într'un pământ sec, uscat şi fără apă.
2. Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfânt,
ca să-Ţi văd puterea şi slava.
3. Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4. Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea,
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5. Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase,
şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,
6. când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu,
şi când mă gândesc la Tine în timpul priveghiurilor nopţii.
7. Căci Tu eşti ajutorul meu,
şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
8. Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijineşte.
9. Dar cei ce caută să-mi ia viaţa,
se vor duce în adâncimile pământului;
10. vor fi daţi pradă sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11. Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor.
Amin!
duminică, 19 iulie 2009
Psalmul 62
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. După Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare;
nicidecum nu mă voi clătina.
3. Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi ca pe un zid gata să cadă,
ca pe un gard gata să se surpe?
4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci dela El îmi vine nădejdea.
6. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare:
nicidecum nu mă voi clătina.
7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -
9. Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
10. Nu vă încredeţi în asuprire,
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11. O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că
,,Puterea este a lui Dumnezeu.”
12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. După Iedutun.
Un psalm al lui David.
1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare;
nicidecum nu mă voi clătina.
3. Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi ca pe un zid gata să cadă,
ca pe un gard gata să se surpe?
4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci dela El îmi vine nădejdea.
6. Da, El este Stânca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare:
nicidecum nu mă voi clătina.
7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -
9. Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare.
10. Nu vă încredeţi în asuprire,
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11. O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că
,,Puterea este a lui Dumnezeu.”
12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,
căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
Amin!
duminică, 28 iunie 2009
Psalmul 61
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreților. De cântat pe instrumentele cu corzi.
Un psalm al lui David.
1. Ascultă Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2. De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnita și zic:
"Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge,
căci este prea înaltă pentru mine!"
3. Căci Tu ești un adăpost pentru mine,
un turn tare împotriva vrăjmașului.
4. Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tau:
să alerg la adăpostul aripilor Tale.
5. Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele,
Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6. Tu adaugi zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7. În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
8. Atunci voi cânta neîncetat Numele Tau
și zi de zi îmi voi împlini juruințele.
Amin!
Către mai marele cântăreților. De cântat pe instrumentele cu corzi.
Un psalm al lui David.
1. Ascultă Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2. De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnita și zic:
"Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge,
căci este prea înaltă pentru mine!"
3. Căci Tu ești un adăpost pentru mine,
un turn tare împotriva vrăjmașului.
4. Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tau:
să alerg la adăpostul aripilor Tale.
5. Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele,
Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6. Tu adaugi zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7. În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
8. Atunci voi cânta neîncetat Numele Tau
și zi de zi îmi voi împlini juruințele.
Amin!
sâmbătă, 20 iunie 2009
Psalmul 60
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi ,,Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută când purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.
1. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat,
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2. Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3. Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
4. Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. -
5. Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
6. Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:
,,Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
7. Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
8. Moab este ligheanul în care Mă spăl:
peste Edom Îmi arunc încălţămintea:
ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!” -
9. Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10. Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat,
şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11. Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic.
12. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca şi ,,Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută când purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.
1. Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat,
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2. Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3. Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.
4. Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. -
5. Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
6. Dumnezeu a zis în sfinţenia Lui:
,,Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.
7. Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cârmuire:
8. Moab este ligheanul în care Mă spăl:
peste Edom Îmi arunc încălţămintea:
ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!” -
9. Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10. Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat,
şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11. Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic.
12. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.
Amin!
sâmbătă, 30 mai 2009
Psalmul 59
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David.
Făcută când a trimis saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare.
1. Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmaşii mei, ocroteşte-mă de potrivnicii mei
2. Scapă-mă de răufăcători, izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
3. Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la rău urzesc lucruri rele împotriva mea
fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4. Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te, ieşi înaintea mea şi priveşte!
5. Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
6. Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîini şi dau ocol cetăţii.
7. Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii: căci zic: "Cine aude?"
8. Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
9. Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci Dumnezeu este scăparea mea.
10.Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte,
Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
11. Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i, Doamne, Scutul nostru!
12. Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă, care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni:
13. Nimiceşte-i, în mânia Ta, prăpădeşte-i, ca să nu mai fie!
Fă-i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niste câini şi dau ocol cetăţii.
15. Umblă încoace şi încolo după hrană şi petrec noaptea nesătui.
16. Dar eu voi cânta puterea Ta: dis-de-dimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17. O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu,
Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David.
Făcută când a trimis saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare.
1. Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmaşii mei, ocroteşte-mă de potrivnicii mei
2. Scapă-mă de răufăcători, izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
3. Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la rău urzesc lucruri rele împotriva mea
fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4. Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te, ieşi înaintea mea şi priveşte!
5. Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
6. Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîini şi dau ocol cetăţii.
7. Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii: căci zic: "Cine aude?"
8. Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
9. Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci Dumnezeu este scăparea mea.
10.Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte,
Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
11. Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i, Doamne, Scutul nostru!
12. Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă, care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor, căci nu spun decât blesteme şi minciuni:
13. Nimiceşte-i, în mânia Ta, prăpădeşte-i, ca să nu mai fie!
Fă-i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niste câini şi dau ocol cetăţii.
15. Umblă încoace şi încolo după hrană şi petrec noaptea nesătui.
16. Dar eu voi cânta puterea Ta: dis-de-dimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17. O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu,
Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Amin!
miercuri, 27 mai 2009
Psalmul 58
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici".
O cântare de laudă a lui David.
1. Oare tăcând, faceţi voi dreptate?
Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2. Dimpotrivă! în inimă, săvârşiţi nelegiuiri;
în ţară, puneţi în cumpănă silnicia mâinilor voastre.
3. Cei răi sunt stricaţi din pântecul mamei lor,
mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecul mamei lor.
4. Au o otravă ca otrava unui şarpe,
ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,
5. care n-aude glasul vrăjitorilor,
glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6. Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!
Smulge Doamne, măselele acestor pui de lei!
7. Să se risipească întocmai ca nişte ape care se scurg!
Săgeţile pe care le aruncă ei, să fie nişte săgeţi tocite!
8. Să piară ca un melc, care se topeşte umblând;
să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei!
9. Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îi va lua vârtejul.
10. Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.
11. Şi atunci oamenii vor zice:
"Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!"
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici".
O cântare de laudă a lui David.
1. Oare tăcând, faceţi voi dreptate?
Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2. Dimpotrivă! în inimă, săvârşiţi nelegiuiri;
în ţară, puneţi în cumpănă silnicia mâinilor voastre.
3. Cei răi sunt stricaţi din pântecul mamei lor,
mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecul mamei lor.
4. Au o otravă ca otrava unui şarpe,
ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,
5. care n-aude glasul vrăjitorilor,
glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6. Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!
Smulge Doamne, măselele acestor pui de lei!
7. Să se risipească întocmai ca nişte ape care se scurg!
Săgeţile pe care le aruncă ei, să fie nişte săgeţi tocite!
8. Să piară ca un melc, care se topeşte umblând;
să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei!
9. Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îi va lua vârtejul.
10. Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.
11. Şi atunci oamenii vor zice:
"Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!"
Amin!
marți, 19 mai 2009
Psalmul 57
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David. Făcută când a fugit în peşteră, urmărit de Saul.
1. Ai milă de mine Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul;
la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
2. Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt,
către Dumnezeu care lucrează pentru mine.
3. El îmi va trimite izbăvire din cer,
în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări.
Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
4. Sufletul meu este între nişte lei:
stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări,
în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe
şi săgeţi şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
5. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
6. Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia,
şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
7. Inima mea este tare Dumnezeule, inima mea este tare;
voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
8. Trezeşte-te suflete! Treziţi-vă alăută şi harfă! Mă voi trezi în zori de zi.
9. Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
10. Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.
11. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici". O cântare de laudă a lui David. Făcută când a fugit în peşteră, urmărit de Saul.
1. Ai milă de mine Dumnezeule, ai milă de mine!
Căci în Tine mi se încrede sufletul;
la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.
2. Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt,
către Dumnezeu care lucrează pentru mine.
3. El îmi va trimite izbăvire din cer,
în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări.
Da, Dumnezeu Îşi va trimite bunătatea şi credincioşia.
4. Sufletul meu este între nişte lei:
stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări,
în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sunt suliţe
şi săgeţi şi a căror limbă este o sabie ascuţită.
5. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
6. Ei întinseseră un laţ sub paşii mei; sufletul mi se încovoia,
şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea.
7. Inima mea este tare Dumnezeule, inima mea este tare;
voi cânta, da, şi voi suna din instrumentele mele.
8. Trezeşte-te suflete! Treziţi-vă alăută şi harfă! Mă voi trezi în zori de zi.
9. Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.
10. Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.
11. Înalţă-Te peste ceruri Dumnezeule,
peste tot pământul să se întindă slava Ta!
Amin!
joi, 14 mai 2009
Psalmul 56
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca "Porumbel din stejari depărtaţi".
O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins filistenii la Gad.
1. Ai milă de mine Doamne Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc.
Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.
2. Toată ziua mă hărţuiesc potrivnicii mei;
sunt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.
3. Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
4. Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui.
Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
ce pot să-mi facă nişte oameni?
5. Într-una ei îmi ating drepturile şi n-au decât gânduri rele faţă de mine.
6. Uneltesc, pândesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.
7. Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor:
doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8. Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău:
nu sunt ele scrise în cartea Ta?
9. Vrăjmaşii Tăi dau înapoi, în ziua când Te strig:
ştiu că Dumnezeu este de partea mea.
10.Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui,
da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
11. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
Ce pot să-mi facă nişte oameni?
12. Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe care Ţi le-am făcut;
Îţi voi aduce jertfe de mulţumire.
13. Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Se cântă ca "Porumbel din stejari depărtaţi".
O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins filistenii la Gad.
1. Ai milă de mine Doamne Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc.
Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.
2. Toată ziua mă hărţuiesc potrivnicii mei;
sunt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.
3. Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
4. Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui.
Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
ce pot să-mi facă nişte oameni?
5. Într-una ei îmi ating drepturile şi n-au decât gânduri rele faţă de mine.
6. Uneltesc, pândesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.
7. Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor:
doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8. Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău:
nu sunt ele scrise în cartea Ta?
9. Vrăjmaşii Tăi dau înapoi, în ziua când Te strig:
ştiu că Dumnezeu este de partea mea.
10.Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui,
da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvântul Lui.
11. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic:
Ce pot să-mi facă nişte oameni?
12. Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe care Ţi le-am făcut;
Îţi voi aduce jertfe de mulţumire.
13. Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
Amin!
luni, 4 mai 2009
Psalmul 55
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu corzi.
O cântare a lui David.
1. Ia aminte Dumnezeule, la rugăciunea mea
şi nu Te ascunde de cererile mele!
2. Ascultă-mă şi răspunde-mi!
Rătăcesc încoace şi încolo şi mă frământ,
3. din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău.
Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
4. Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5. mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6. Eu zic: "O, dacă aş avea aripile porumbelului,
aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!"
7. Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie.
8. Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic
şi de furtuna aceasta.
9. Nimiceşte-i Doamne, împarte-le limbile,
căci în cetate văd silă şi certuri;
10. zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri:
nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei,
11. răutatea este în mijlocul ei,
şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12. Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi:
nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea,
căci m-aş ascunde dinaintea lui.
13. Ci tu, pe care te socoteam una cu mine,
tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14. Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie,
şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15. Să vină moartea peste ei şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor!
Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16. Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va scăpa.
17. Seara, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18. Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea,
şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
19. Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie,
stă pe scaunul Lui de domnie. -
Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20. Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
21. Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul:
cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
22. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.
El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23. Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii.
Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune,
nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor.
Eu însă mă încred în Tine!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu corzi.
O cântare a lui David.
1. Ia aminte Dumnezeule, la rugăciunea mea
şi nu Te ascunde de cererile mele!
2. Ascultă-mă şi răspunde-mi!
Rătăcesc încoace şi încolo şi mă frământ,
3. din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău.
Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
4. Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5. mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6. Eu zic: "O, dacă aş avea aripile porumbelului,
aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!"
7. Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie.
8. Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic
şi de furtuna aceasta.
9. Nimiceşte-i Doamne, împarte-le limbile,
căci în cetate văd silă şi certuri;
10. zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri:
nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei,
11. răutatea este în mijlocul ei,
şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12. Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi:
nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea,
căci m-aş ascunde dinaintea lui.
13. Ci tu, pe care te socoteam una cu mine,
tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14. Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie,
şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15. Să vină moartea peste ei şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor!
Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16. Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va scăpa.
17. Seara, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18. Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea,
şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
19. Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie,
stă pe scaunul Lui de domnie. -
Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20. Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
21. Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul:
cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
22. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.
El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23. Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii.
Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune,
nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor.
Eu însă mă încred în Tine!
Amin!
joi, 23 aprilie 2009
Psalmul 54
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu instrumentele cu corzi.
O cântare a lui David. Făcută când au venit Zifiţii să spună lui Saul:
"Ştiţi că David stă ascuns printre noi?"
1. Scapă-mă Dumnezeule, prin Numele Tău,
şi fă-mi dreptate prin puterea Ta!
2. Ascultă-mi rugăciunea Dumnezeule,
ia aminte la cuvintele gurii mele.
3. Căci nişte străini s-au sculat împotriva mea,
nişte oameni asupritori vor să-mi ia viaţa;
ei nu se gândesc la Dumnezeu.
4. Da, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este sprijinul sufletului meu!
5. Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei;
nimiceşte-i în credincioşia Ta!
6. Atunci îţi voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor;
7. căci El mă izbăveşte din toate necazurile,
şi cu ochii mei îmi văd împlinită dorinţa privitoare la vrăjmaşii mei.
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu instrumentele cu corzi.
O cântare a lui David. Făcută când au venit Zifiţii să spună lui Saul:
"Ştiţi că David stă ascuns printre noi?"
1. Scapă-mă Dumnezeule, prin Numele Tău,
şi fă-mi dreptate prin puterea Ta!
2. Ascultă-mi rugăciunea Dumnezeule,
ia aminte la cuvintele gurii mele.
3. Căci nişte străini s-au sculat împotriva mea,
nişte oameni asupritori vor să-mi ia viaţa;
ei nu se gândesc la Dumnezeu.
4. Da, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este sprijinul sufletului meu!
5. Răul se va întoarce asupra potrivnicilor mei;
nimiceşte-i în credincioşia Ta!
6. Atunci îţi voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor;
7. căci El mă izbăveşte din toate necazurile,
şi cu ochii mei îmi văd împlinită dorinţa privitoare la vrăjmaşii mei.
Amin!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)