”Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.”
Luca 2. 10 - 11
Este o veste bună care aduce şi astăzi o mare bucurie în inimile celor mântuiţi. Iar celor ce nu L-au primit încă în inimile lor pe Mântuitorul, această veste bună se poate transforma chiar acum într-o bucurie eternă primindu-L în inimă.
Doresc să fie naşterea Domnului Isus Hristos un prilej de cercetare pentru fiecare în ceea ce priveşte relaţia personală cu El.
Crăciun Fericit!
luni, 24 decembrie 2007
joi, 20 decembrie 2007
Produse naturale din gradina mea
În grădina noastră am hotărât să cultivăm legume fără chimicale. Şi în fiecare vară - toamnă fac dulceţuri, compoturi, zarzavaturi, salate, murături şi alte preparate pentru iarnă, fără conservanţi. Am ales să procedăm aşa, că destul suntem înfundaţi cu tot felul de E-uri în toate produsele din magazine. Singura dezamăgire (imensă) este că în România nu se mai găseşte sare naturală. Toată sarea, deci şi cea grunjoasă recomandată pentru murături si conserve pentru iarnă, este tot iodată. Pentru că aşa au decis guvernanţii noştri, (prin Hotărâre de Guvern) să se facă experiment pe o ţară întreagă în această privinţă. Iar Comunitatea Europeană închide ochii la asemenea abuz al libertăţii românului de a decide fiecare pentru el, ce fel de sare să consume. Dar ce zic eu că ”închide ochii”? Acesta este unul din multele preţuri pe care amărâtul de român trebuie să le plătească datorită marelui ”favor” al aderării la Comunitatea Europeană. Adică să se facă experimente pe el, pe bietul român.
În timp, voi posta şi reţetele după care eu prepar aceste bunătăţi, fără conservant.
miercuri, 19 decembrie 2007
Anii vietii
Anii vieţii trec pe lângă noi în grabă,
la fel ca un torent după topirea nămeţilor.
Tu, Domnul vremurilor, în cartea vieţii,
întorci încă o filă, risipind misterul ceţii.
Veacurile trec lin prin mâinile Tale.
Dă-ne credincioşie să umblăm pe-a Ta cărare!
Şi când vei vrea să întorci şi pagina mea,
Doamne, vreau să găseşti doar ce este bun scris pe ea.
Oricum s-ar încheia acest an,
doar Tu cunoşti umblarea mea.
Tu ţii şi timpul meu în mâinile Tale,
astfel mă simt ocrotit în orice încercare.
- Autor necunoscut -
Cât de frumos exprimă aceste versuri scrise de un autor necunoscut
viaţa trăită zi de zi cu Domnul! Pentru sfârşitul de an care se apropie aş dori ca fiecare să medităm la aceste rânduri.
la fel ca un torent după topirea nămeţilor.
Tu, Domnul vremurilor, în cartea vieţii,
întorci încă o filă, risipind misterul ceţii.
Veacurile trec lin prin mâinile Tale.
Dă-ne credincioşie să umblăm pe-a Ta cărare!
Şi când vei vrea să întorci şi pagina mea,
Doamne, vreau să găseşti doar ce este bun scris pe ea.
Oricum s-ar încheia acest an,
doar Tu cunoşti umblarea mea.
Tu ţii şi timpul meu în mâinile Tale,
astfel mă simt ocrotit în orice încercare.
- Autor necunoscut -
Cât de frumos exprimă aceste versuri scrise de un autor necunoscut
viaţa trăită zi de zi cu Domnul! Pentru sfârşitul de an care se apropie aş dori ca fiecare să medităm la aceste rânduri.
duminică, 16 decembrie 2007
Pastrama de miel cu busuioc
Pentru 1 kg. carne de miel, se vor folosi:
- 100 ml vin alb;
- 200 g pastă de tomate;
- 2 căpăţâni de usturoi;
- 1 lingură piper boabe;
- 3 sau 4 foi de dafin;
- busuioc, măghiran, sare şi piper măcinat după gust.
Carnea spălată şi porţionată se va pune în sosul făcut din: usturoiul curăţat şi pisat amestecat cu vinul, foile de dafin, piperul boabe, pasta de tomate, la care se adaugă după gust sare, busuioc, măghiran şi piper măcinat. Se va lăsa carnea în acest sos timp de trei zile, la rece. Se va scoate apoi carnea şi se va împacheta în hârtie absorbantă pentru bucătărie după care se va pune pe grătarul încins, timp de 30 - 35 minute.
Poftă bună!
- 100 ml vin alb;
- 200 g pastă de tomate;
- 2 căpăţâni de usturoi;
- 1 lingură piper boabe;
- 3 sau 4 foi de dafin;
- busuioc, măghiran, sare şi piper măcinat după gust.
Carnea spălată şi porţionată se va pune în sosul făcut din: usturoiul curăţat şi pisat amestecat cu vinul, foile de dafin, piperul boabe, pasta de tomate, la care se adaugă după gust sare, busuioc, măghiran şi piper măcinat. Se va lăsa carnea în acest sos timp de trei zile, la rece. Se va scoate apoi carnea şi se va împacheta în hârtie absorbantă pentru bucătărie după care se va pune pe grătarul încins, timp de 30 - 35 minute.
Poftă bună!
miercuri, 12 decembrie 2007
Busuiocul (Ocimum basilicum)
Face parte din familia (Labiatae) Lamiaceae - familia mentei, mai este denumit Herba Basilici. Se poate cultiva în grădină dar şi în ghiveci, primăvara sau vara. Cere multă lumină dar nu în plin soare (cel cultivat în ghiveci) şi căldură (peste 20 grade Cellsius). După ce a fost însămânţat, dacă este udat zilnic câte puţin, în timp de o lună, busuiocul va creşte suficient, încât din acest moment pot fi folosite frunzele lui la prepararea diferitelor reţete.
Există mai multe varietăţi de busuioc: cu frunze mari, ovale, sau cu frunze mici şi dese şi cu tulpină lemnoasă, ori cu frunze purpuriu închis, mari şi zimţate pe margini.
Este denumit condimentul ”rege” pentru proprietăţile sale culinare şi pentru aroma lui puternică. La varietăţile decorative se vor rupe puţin vârfurile pentru a favoriza ramificarea. La busuiocul de cultură se vor culege frunzele care cresc deasupra pentru ca şi cele de dedesubt să se poată dezvolta.
Este o plantă aromată de aceea dăunătorii o ocolesc. Din această cauza, vara, daca la geam avem busuioc în ghiveci, ţânţarii vor sta mai departe.
Busuiocul se foloseşte sub formă proaspătă (frunze) uscat sau păstrat la congelator. Se foloseşte mai ales în combinaţie cu roşiile şi usturoiul la pizza sau paste. Prin combinarea busuiocului cu ulei de măsline, usturoi, muguri de pin şi parmezan se obţine renumitul sos pesto.
Iarna se poate face un ceai foarte plăcut aromat din sunătoare, gălbenele, coada şoricelului şi busuioc. Mai este folosit şi în tratarea diferitelor boli, atât simplu cât şi în combinaţie cu alte plante datorită substanţelor active pe care le deţine: ulei volatil (bogat în estragol - până la 80% şi linanol până la 50%), saponozide, triterpenice, tanoizi (taninuri).
Stimulează lactaţia la mamele care alăptează (galactolog).
La afte se face gargară cu infuzie din 2 linguri de plantă la 100 ml apă. Pentru dureri abdominale la adulţi (colici abdominale) care se manifestă prin crize ce apar brusc, în special în enterocolite, pancreatite, apendicite sau în anumite tulburări neurovegetative, se va face infuzie din o linguriţă de plantă la o cană de apă; se beau două căni pe zi după mese. Are efect calmant în aceste crize dureroase dar dacă ele se repetă se va consulta un medic. Eficient şi în balonări intestinale (meteorism), diaree, ulcer gastric, vomă, bronşită, gripă, cefalee (dureri de cap), anaorexie, infecţii urinare.
La înţepături de insecte, se va folosi plantă proaspătă de busuioc, zdrobită, cu care se freacă uşor locul inflamat.
Chiar dacă nu ar avea atâtea întrebuinţări, busuiocul ar merita crescut şi numai pentru mirosul lui deosebit de plăcut.
joi, 6 decembrie 2007
luni, 3 decembrie 2007
Despre înţelept
Tacitus îl descrie pe înţelept ca pe cel care-i spune celui ce i-a adus injurii: ”Tu eşti domnul limbii tale, dar şi eu sunt stăpânul urechilor mele - poţi spune ce vrei, dar eu voi auzi numai ce vreau să aud.”
Charles Haddon Spurgeon - Sfaturi pentru predicatori
Charles Haddon Spurgeon - Sfaturi pentru predicatori
Abonați-vă la:
Postări (Atom)