Unde nu există motiv, se pare că nu există nici faptă.
Victor Hugo, Oamenii mării.
Cele mai nobile motivaţii sunt, fără îndoială, acele care au caracterul dăruirii depersonificate faţă de obiectul propriei pasiuni.
Tadeusz Kotarbinski, Meditaţii despre viaţa demnă.
Motivaţia însumează toate acele mobiluri interioare care ne determină conduita în viaţă şi ne justifică acţiunile.
Ioana Popescu-Tuţă, XIII, vol. IV.
Conceptul de motivaţie sau motivare exprimă în genere starea de mobilizare, de activizare a individului şi de direcţionare, mai ales, a activităţii sale spre scopuri propuse.
Ana Tucicov-Bogdan, Psihologie generală şi psihologie socială, vol. II.
Prin motivaţie se înţelege tot ce dezlănţuie, susţine şi orientează activitatea.
Alexandru Roşca, Creativitatea.
Prin motivaţie înţelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conştiente sau inconştiente, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte.
Alexandru Roşca, Psihologie generală.
Se afișează postările cu eticheta Citate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Citate. Afișați toate postările
sâmbătă, 30 mai 2009
joi, 14 mai 2009
Despre cauza - efect
Unde e fum, acolo este şi foc.
(Proverb bengalez)
Aceeaşi cauză are totdeauna acelaşi efect.
Vasile Conta, Teoria ondulaţiunii universale (vol.II)
Cauză fără efect nu există.
Denis Diderot, Scrieri despre artă.
Fără îndoială, efectul nu poate exista fără cauza sa, dar şi aceasta la rândul ei, are nevoie de efectul său.
Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice.
Cauzele mari nu sunt niciodată judecate după meritele lor; ele sunt reduse la mărunţişuri pentru a fi pe măsura sprijinitorilor, iar lupta este deosebit de înverşunată în jurul unor puncte minore.
Ralph W. Emerson, Eseuri.
Cauza nu poate fi ruptă de efect, după cum nu există efect fără cauză.
Mihai Florescu, Dimensiunile cunoaşterii.
Cauza e cauză numai întrucât produce un efect.
G. W. Fr. Hegel, Ştiinţa logicii.
Efectul nu e altceva decât aceasta: să aibă o cauză. Efectul nu conţine deci în general nimic ceea ce să nu fie conţinut în cauză.
G. W. Fr. Hegel, Ştiinţa logicii.
Cine poate dispune de cauză este stăpânul efectului.
C. A. Helvetius, Texte pedagogice alese.
Desemnăm cu numele general de "cauză" ceea ce produce vreo idee simplă sau complexă şi cu numele de "efect" ceea ce este produs.
John Locke, Eseu asupra intelectului omenesc, vol I.
Într-un şir de fenomene care se succed, acela care în general precede se numeşte cauză.
Karl Marx, Scrisori către Kugelmann.
O cauză nobilă nu are nevoie de mercenari, de ostaşi de vânzare, de inteligenţe pervertite. Ea poate trăi numai prin devotamentul sincer al celor ce au gândit-o sau au preluat-o.
Dumitru Popescu, Ieşirea din labirint...
Cauza există aşa de puţin independent, încât la rândul ei ea a fost efect, înainte de a deveni cauză. Efectul de asemenea devine la rândul său cauză. Între cauză şi efect acţiunea este deci reciprocă.
Alexandru Posescu, Introducere în filozofie.
(Proverb bengalez)
Aceeaşi cauză are totdeauna acelaşi efect.
Vasile Conta, Teoria ondulaţiunii universale (vol.II)
Cauză fără efect nu există.
Denis Diderot, Scrieri despre artă.
Fără îndoială, efectul nu poate exista fără cauza sa, dar şi aceasta la rândul ei, are nevoie de efectul său.
Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice.
Cauzele mari nu sunt niciodată judecate după meritele lor; ele sunt reduse la mărunţişuri pentru a fi pe măsura sprijinitorilor, iar lupta este deosebit de înverşunată în jurul unor puncte minore.
Ralph W. Emerson, Eseuri.
Cauza nu poate fi ruptă de efect, după cum nu există efect fără cauză.
Mihai Florescu, Dimensiunile cunoaşterii.
Cauza e cauză numai întrucât produce un efect.
G. W. Fr. Hegel, Ştiinţa logicii.
Efectul nu e altceva decât aceasta: să aibă o cauză. Efectul nu conţine deci în general nimic ceea ce să nu fie conţinut în cauză.
G. W. Fr. Hegel, Ştiinţa logicii.
Cine poate dispune de cauză este stăpânul efectului.
C. A. Helvetius, Texte pedagogice alese.
Desemnăm cu numele general de "cauză" ceea ce produce vreo idee simplă sau complexă şi cu numele de "efect" ceea ce este produs.
John Locke, Eseu asupra intelectului omenesc, vol I.
Într-un şir de fenomene care se succed, acela care în general precede se numeşte cauză.
Karl Marx, Scrisori către Kugelmann.
O cauză nobilă nu are nevoie de mercenari, de ostaşi de vânzare, de inteligenţe pervertite. Ea poate trăi numai prin devotamentul sincer al celor ce au gândit-o sau au preluat-o.
Dumitru Popescu, Ieşirea din labirint...
Cauza există aşa de puţin independent, încât la rândul ei ea a fost efect, înainte de a deveni cauză. Efectul de asemenea devine la rândul său cauză. Între cauză şi efect acţiunea este deci reciprocă.
Alexandru Posescu, Introducere în filozofie.
miercuri, 4 martie 2009
Despre miscare - cugetari, citate
Nu există nici o mişcare care să fie fără sfârşit, ci fiecare are un scop...
Aristotel, Metafizica
Mişcarea este şi ea un mod de acţiune, dar unul nedesăvârşit
Aristotel, Despre suflet.
Cauza tuturor schimbărilor este mişcarea.
Giordano Bruno, Galilei Campanella.
Orice mişcare are proprietatea esenţială de a comunica direcţiunea sa proprie unei alte mişcări.
Vasile Conta, Teoria ondulaţiunii universale.
Mişcarea, după cum o înţelegem de obicei, nu e altceva decât acţiunea prin care un corp trece dintr-un loc în altul.
Rene Descartes, Texte filozofice.
Nimic nu este mai vechi în natură decât mişcarea.
Galilleo Galilei, Dialoguri asupra ştiinţelor noi.
Nu există pe lume mişcare care să nu întâmpine o rezistenţă
Maxim Gorki, Despre literatură.
Mişcarea se încetineşte pe măsură ce se propagă. Ea îşi pierde puterea, dar persistă mi multă vreme.
Jean Grenier, Arta şi problemele ei.
Mişcarea se propagă de la centru la periferie, de la superior la inferior. Progresia ei poate fi figurată tot atât de bine în sens vertical ca şi în sens orizontal.
Jean Grenier, Arta şi problemele ei.
Mişcarea este proprietatea de bază a tuturor lucrurilor, calitatea esenţială a fenomenelor naturale şi sociale.
Mircea Maliţa, Aurul cenuşiu.
Mişcarea este mutarea locului, iar rămânerea întru acelaşi loc, se zice odihnă.
Samuil Micu, Scrieri filozofice.
Orice mişcare îşi îndeplineşte cu atât mai bine scopul, cu cât este mai grabnică.
Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă.
Mişcarea e lege în univers. E modul esenţial de existenţă a materiei.
Stanciu Stoian, Educaţie şi societate.
Mişcarea este esenţa timpului şi spaţiului. Mişcarea este universală. Ea generează şi infuzează tot ce există obiectiv şi subiectiv în această lume.
Ion Vitner, Meridiane literare.
Mişcarea materiei nu poate fi concepută în afara spaţiului şi a timpului.
Mircea Vasiu, Fizica teoretică (ed. a II-a).
Aristotel, Metafizica
Mişcarea este şi ea un mod de acţiune, dar unul nedesăvârşit
Aristotel, Despre suflet.
Cauza tuturor schimbărilor este mişcarea.
Giordano Bruno, Galilei Campanella.
Orice mişcare are proprietatea esenţială de a comunica direcţiunea sa proprie unei alte mişcări.
Vasile Conta, Teoria ondulaţiunii universale.
Mişcarea, după cum o înţelegem de obicei, nu e altceva decât acţiunea prin care un corp trece dintr-un loc în altul.
Rene Descartes, Texte filozofice.
Nimic nu este mai vechi în natură decât mişcarea.
Galilleo Galilei, Dialoguri asupra ştiinţelor noi.
Nu există pe lume mişcare care să nu întâmpine o rezistenţă
Maxim Gorki, Despre literatură.
Mişcarea se încetineşte pe măsură ce se propagă. Ea îşi pierde puterea, dar persistă mi multă vreme.
Jean Grenier, Arta şi problemele ei.
Mişcarea se propagă de la centru la periferie, de la superior la inferior. Progresia ei poate fi figurată tot atât de bine în sens vertical ca şi în sens orizontal.
Jean Grenier, Arta şi problemele ei.
Mişcarea este proprietatea de bază a tuturor lucrurilor, calitatea esenţială a fenomenelor naturale şi sociale.
Mircea Maliţa, Aurul cenuşiu.
Mişcarea este mutarea locului, iar rămânerea întru acelaşi loc, se zice odihnă.
Samuil Micu, Scrieri filozofice.
Orice mişcare îşi îndeplineşte cu atât mai bine scopul, cu cât este mai grabnică.
Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă.
Mişcarea e lege în univers. E modul esenţial de existenţă a materiei.
Stanciu Stoian, Educaţie şi societate.
Mişcarea este esenţa timpului şi spaţiului. Mişcarea este universală. Ea generează şi infuzează tot ce există obiectiv şi subiectiv în această lume.
Ion Vitner, Meridiane literare.
Mişcarea materiei nu poate fi concepută în afara spaţiului şi a timpului.
Mircea Vasiu, Fizica teoretică (ed. a II-a).
luni, 23 februarie 2009
Despre experienta - proverbe si cugetari
Experienţa e meşterul vieţii. (Proverb german).
Experienţa ţine o şcoală unde lecţiile costă scump. (Proverb italian).
O experienţă care te-a costat mult, te face să-ţi schimbi conduita pe care toate sfaturile nu au putut-o modifica.
G. G. Antonescu, Herbert Spencer şi pedagogia utilitaristă.
Experienţa este nu numai originea cunoştinţelor noastre, dar şi mijlocul cel mai sigur pentru a înmulţi, a întări şi a lămuri acele cunoştinţe.
Vasile Conta, Teoria fatalismului.
Un gram de experienţă este mai valoros decât o tonă de teorie, deoarece numai în experienţă teoria îşi găseşte sensul vital şi semnificaţia pentru viaţă.
John Dewey, Democraţie şi educaţie.
Cu cât experienţa unui om e mai variată, cu atât mai sus reuşeşte el să se ridice îmbrăţişând o perspectivă mai vastă.
Maxim Gorki, Despre literatură.
Orice cercetări ştiinţifice asupra vieţii seamănă numai cu studiul săgeţii fără a descoperi arcaşul care o aruncă.
Nicolae Iorga, Cugetări.
Nu încape nici o îndoială că orice cunoaştere a noastră începe cu experienţa.
Immanuel Kant, Critica raţiunii pure.
Experienţa proprie este înţelepciune.
G. E. Lessing, Opere (vol. II).
Propria experienţă este cea mai bună şcoală; numai că taxele acestei şcoli sunt prea scumpe; le plăteşti de regulă sub forma unei suferinţe şi, când ţi-ai câştigat testimoniul absolutoriu, ai ajuns adeseori la sfârşitul vieţii şi este prea târziu ca să te mai foloseşti de el.
Titu Maiorescu, Critice (vol. II).
Experienţa este cel mai bun maiestru al vieţii.
Nicolae Moisescu, Conducerea vieţii emotive, intelectuale, instructive şi sociale.
Experimentul este confruntarea materială a unei ipoteze cu realitatea.
Henri Wald, Structura logică a gândirii.
Experienţa ţine o şcoală unde lecţiile costă scump. (Proverb italian).
O experienţă care te-a costat mult, te face să-ţi schimbi conduita pe care toate sfaturile nu au putut-o modifica.
G. G. Antonescu, Herbert Spencer şi pedagogia utilitaristă.
Experienţa este nu numai originea cunoştinţelor noastre, dar şi mijlocul cel mai sigur pentru a înmulţi, a întări şi a lămuri acele cunoştinţe.
Vasile Conta, Teoria fatalismului.
Un gram de experienţă este mai valoros decât o tonă de teorie, deoarece numai în experienţă teoria îşi găseşte sensul vital şi semnificaţia pentru viaţă.
John Dewey, Democraţie şi educaţie.
Cu cât experienţa unui om e mai variată, cu atât mai sus reuşeşte el să se ridice îmbrăţişând o perspectivă mai vastă.
Maxim Gorki, Despre literatură.
Orice cercetări ştiinţifice asupra vieţii seamănă numai cu studiul săgeţii fără a descoperi arcaşul care o aruncă.
Nicolae Iorga, Cugetări.
Nu încape nici o îndoială că orice cunoaştere a noastră începe cu experienţa.
Immanuel Kant, Critica raţiunii pure.
Experienţa proprie este înţelepciune.
G. E. Lessing, Opere (vol. II).
Propria experienţă este cea mai bună şcoală; numai că taxele acestei şcoli sunt prea scumpe; le plăteşti de regulă sub forma unei suferinţe şi, când ţi-ai câştigat testimoniul absolutoriu, ai ajuns adeseori la sfârşitul vieţii şi este prea târziu ca să te mai foloseşti de el.
Titu Maiorescu, Critice (vol. II).
Experienţa este cel mai bun maiestru al vieţii.
Nicolae Moisescu, Conducerea vieţii emotive, intelectuale, instructive şi sociale.
Experimentul este confruntarea materială a unei ipoteze cu realitatea.
Henri Wald, Structura logică a gândirii.
duminică, 15 februarie 2009
Psalmul 44
Traducerea Cornilescu
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.
O cântare.
1. Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.
2. Cu mâna Ta, ai izgonit neamuri ca să-i sădeşti pe ei,
ai lovit popoare, ca să-i întinzi pe ei.
3. Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe ţară, nu braţul lor i-a mântuit,
ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentru că îi iubeai.
4. Dumnezeule Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!
5. Cu Tine doborâm pe vrăjmaşii noştri,
cu Numele Tău zdrobim pe potrivnicii noştri.
6. Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;
7. ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşi, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.
8. Noi în fiecare zi ne lăudăm cu Dumnezeu şi pururea slăvim Numele Tău.
9. Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;
10. ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului
şi cei ce ne urăsc, ridică prăzi luate de la noi.
11. Ne dai ca pe nişte oi de mâncat, şi ne risipeşti printre neamuri.
12. Vinzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu-l socoteşti de mare preţ.
13. Ne faci de ocara vecinilor noştri,
de batjocura şi de râsul celor ce ne înconjoară.
14. Ne faci de pomină printre neamuri
şi pricină de clătinare din cap printre popoare.
15. Ocara mea este întotdeauna înaintea mea şi ruşinea îmi acoperă faţa,
16. la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte,
la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.
17. Toate acestea ni se întâmplă, fără ca noi să Te fi uitat,
fără să fi călcat legământul Tău:
18. da, inima nu ni s-a abătut, paşii nu ni s-au depărtat de pe cărarea Ta,
19. ca să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor şi să ne acoperi cu umbra morţii.
20. Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru
şi ne-am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin,
21. n-ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?
22. Dar din pricina Ta suntem înjunghiaţi în toate zilele,
suntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.
23. Trezeşte-Te! Pentru ce dormi, Doamne?
Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!
24. Pentru ce Îţi ascunzi Faţa?
Pentru ce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
25. Căci sufletul ne este doborât în ţărână de mâhnire,
trupul nostru este lipit de pământ.
26. Scoală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!
Amin!
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.
O cântare.
1. Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările pe care le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.
2. Cu mâna Ta, ai izgonit neamuri ca să-i sădeşti pe ei,
ai lovit popoare, ca să-i întinzi pe ei.
3. Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe ţară, nu braţul lor i-a mântuit,
ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentru că îi iubeai.
4. Dumnezeule Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!
5. Cu Tine doborâm pe vrăjmaşii noştri,
cu Numele Tău zdrobim pe potrivnicii noştri.
6. Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;
7. ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşi, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.
8. Noi în fiecare zi ne lăudăm cu Dumnezeu şi pururea slăvim Numele Tău.
9. Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;
10. ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului
şi cei ce ne urăsc, ridică prăzi luate de la noi.
11. Ne dai ca pe nişte oi de mâncat, şi ne risipeşti printre neamuri.
12. Vinzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu-l socoteşti de mare preţ.
13. Ne faci de ocara vecinilor noştri,
de batjocura şi de râsul celor ce ne înconjoară.
14. Ne faci de pomină printre neamuri
şi pricină de clătinare din cap printre popoare.
15. Ocara mea este întotdeauna înaintea mea şi ruşinea îmi acoperă faţa,
16. la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte,
la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.
17. Toate acestea ni se întâmplă, fără ca noi să Te fi uitat,
fără să fi călcat legământul Tău:
18. da, inima nu ni s-a abătut, paşii nu ni s-au depărtat de pe cărarea Ta,
19. ca să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor şi să ne acoperi cu umbra morţii.
20. Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru
şi ne-am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin,
21. n-ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?
22. Dar din pricina Ta suntem înjunghiaţi în toate zilele,
suntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.
23. Trezeşte-Te! Pentru ce dormi, Doamne?
Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!
24. Pentru ce Îţi ascunzi Faţa?
Pentru ce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
25. Căci sufletul ne este doborât în ţărână de mâhnire,
trupul nostru este lipit de pământ.
26. Scoală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!
Amin!
duminică, 8 februarie 2009
Despre existenta
Oricine va voi să definească marele mister al existenţei, va vedea că el consistă în împrospătarea continuă a fondului şi păstrarea formelor. Forme vechi de spirit pururea nou.
Mihai Eminescu, Scrieri politice.
Existenţa conştientă înseamnă acţiune conştientă.
Ernst Fischer, Necesitatea artei.
Căci ce e existenţa aceasta dacă nu o înlănţuire de întâmplări, care, toate la un loc, alcătuiesc roman?
Emil Gârleanu, Nuvele, schiţe, însemnări (vol.II).
Întreaga existenţă fiind o veşnică separare şi unire, înseamnă că şi oamenii, contemplând această stare generatoare de nelinişte, vor proceda la rândul lor când prin separare, când prin unire.
J. W. Goethe, Maxime şi reflecţii.
Nimic nu înlocuieşte existenţa.
Andre Maurois, Memorii.
Un om care s-ar îndoi de propria lui existenţă şi-ar dovedi sieşi, prin însăşi îndoiala lui, existenţa.
P. P. Negulescu, Scrieri inedite. Problema cunoaşterii (vol. I).
Existenţa nu poate fi o calitate, adică un fel de a fi, ea este faptul de a fi.
Constantin Noica, Douăzeci şi şapte trepte ale realului.
Tot ce există, există sau în sine sau în altceva.
Baruch Spinoza, Etica demonstrată după metoda geometrică.
Mihai Eminescu, Scrieri politice.
Existenţa conştientă înseamnă acţiune conştientă.
Ernst Fischer, Necesitatea artei.
Căci ce e existenţa aceasta dacă nu o înlănţuire de întâmplări, care, toate la un loc, alcătuiesc roman?
Emil Gârleanu, Nuvele, schiţe, însemnări (vol.II).
Întreaga existenţă fiind o veşnică separare şi unire, înseamnă că şi oamenii, contemplând această stare generatoare de nelinişte, vor proceda la rândul lor când prin separare, când prin unire.
J. W. Goethe, Maxime şi reflecţii.
Nimic nu înlocuieşte existenţa.
Andre Maurois, Memorii.
Un om care s-ar îndoi de propria lui existenţă şi-ar dovedi sieşi, prin însăşi îndoiala lui, existenţa.
P. P. Negulescu, Scrieri inedite. Problema cunoaşterii (vol. I).
Existenţa nu poate fi o calitate, adică un fel de a fi, ea este faptul de a fi.
Constantin Noica, Douăzeci şi şapte trepte ale realului.
Tot ce există, există sau în sine sau în altceva.
Baruch Spinoza, Etica demonstrată după metoda geometrică.
marți, 27 ianuarie 2009
Despre cunoastere
- Cine cunoaşte ştie să preţuiască.
(Proverb albanez)
- Să cunoşti pe altul, e ştiinţă; să te cunoşti pe tine însuţi, e înţelepciune.
(Proverb chinez)
- Cunoaşterea e o comoară, dar practica e cheia ei.
(Proverb englez)
- Acţionează şi te cunosc.
(Proverb francez)
- Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi.
(Proverb indian)
- Omul se cunoaşte în trei împrejurări: la mânie, la ban şi la pahar.
(Proverb italian)
- Înainte de a cunoaşte, nu lăuda şi nu critica.
(Proverb italian)
- Floarea până n-o pui la nas, nu cunoşti ce miros are.
(Proverb românesc)
- Piedica cea mai mare întru cunoaşterea de sine este tocmai dorinţa noastră de a părea mai mult decât suntem, ba încă de-a ne crede astfel.
Fr. W. Forster, Cartea vieţii.
- Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest şi vei căpăta o mai mare încredere în puterile tale.
Samuel Smiles, Ajută-te singur!
(Proverb albanez)
- Să cunoşti pe altul, e ştiinţă; să te cunoşti pe tine însuţi, e înţelepciune.
(Proverb chinez)
- Cunoaşterea e o comoară, dar practica e cheia ei.
(Proverb englez)
- Acţionează şi te cunosc.
(Proverb francez)
- Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi.
(Proverb indian)
- Omul se cunoaşte în trei împrejurări: la mânie, la ban şi la pahar.
(Proverb italian)
- Înainte de a cunoaşte, nu lăuda şi nu critica.
(Proverb italian)
- Floarea până n-o pui la nas, nu cunoşti ce miros are.
(Proverb românesc)
- Piedica cea mai mare întru cunoaşterea de sine este tocmai dorinţa noastră de a părea mai mult decât suntem, ba încă de-a ne crede astfel.
Fr. W. Forster, Cartea vieţii.
- Cu cât te vei cunoaşte mai bine pe tine, cu atât vei fi mai modest şi vei căpăta o mai mare încredere în puterile tale.
Samuel Smiles, Ajută-te singur!
luni, 29 decembrie 2008
Despre cultura
Cultura este un proces, o devenire permanentă, niciodată o stare definitivă
Dimitrie Gusti - Scrieri pedagogice.
Adevărata cultură este aptitudinea de a distinge în viaţă esenţialul şi accesoriul.
Fr. W. Forster - Cartea vieţii.
Cultura este îndeosebi marca de nobleţe a unei naţiuni, căci prin cultură îşi realizează ea potenţele creatoare.
Alexandru Tănase - Cultură şi umanism.
Cultura adevărată nu se capătă, ci se cucereşte.
Mihai Ralea - Scrieri din trecut, în literatură şi filozofie, vol. II.
Adevărata cultură se deosebeşte în majoritatea cazurilor, nu printr-un studiu impus şi strict ordonat, ci printr-un studiu liber şi variat.
G. G. Antonescu - Studii asupra educaţiei morale şi estetice.
Cultura este opera unei colectivităţi, a unei naţiuni, a reprezentanţilor ei cei mai de seamă şi nu a unui ins.
Ion Dodu Bălan - În focarul timpului.
lipsa de cultură, lipsa de adevărată educaţie îl îndeamnă pe fiecare să nu respecte ce este al altuia, să caute a avea cât mai mult, cu muncă cât mai puţină.
Ion F. Buricescu - Scrisori către Tertius
Numai o cultură care se adresează, pe lângă inteligenţă, sensibilităţi şi deprinderilor morale, are o valoare educativă. Cultura fără educaţie este o aberaţie.
M. Cajal - Educarea copilului în familie.
Cultura este un proces de perfecţionare interioară.
George Călinescu - Texte social-politice 1944-1965.
A şti să te cultivi înseamnă a fi în stare să-ţi foloseşti în mod judicios puterea de judecată, gândirea, posibilitatea de a distinge ceea ce este durabil de ceea ce este trecător.
Robert Dottrens - A educa şi a instrui.
Cultura e educaţiunea minţii.
...
Cultura se numeşte înainte de toate o anumită stare şi grad de dezvoltare a inteligenţei.
...
Lipsa de cultură adevărată e egală cu lipsa de moralitate.
Mihai Eminescu - Scrieri pedagogice.
Cultura este inflorescenţa vieţii din care iese fructul ce va rodi o altă viaţă.
C. N. Enescu - Din problemele şcolii româneşti.
Cultura spiritului nu este mai puţin preţioasă decât sănătatea corpului.
Ion Ghica - Convorbiri economice vol. II.
Un om cult înseamnă o minte deschisă către bunătate şi frumuseţe.
Nicolae Iorga - Cugetări.
Cultura esre, aşadar, un bun sufletesc, produs colectiv şi evolutiv al unui grup social.
Eugen Lovinescu - Istoria civilizaţiei române moderne.
Cultura înseamnă creaţie, şi omul, care a reuşit să exprime vibraţiunile sufletului său în forme durabile apreciate de semenii săi, a creat arta.
Ernst Nouman - Sistemul esteticii.
Cultura este întreaga creaţie colectivă a societăţii.
...
Cultura nu uemează limba, ci limba urmează cultura.
P. P. Panaitescu - Introducere la istoria culturii româneşti.
Adevărata cultură, fie ea tehnică, fie ea literară, e aceea care se face de dragul ei, care se zideşte, în mod conştient, zi de zi şi ceas cu ceas, independent de examinator, ca şi de bătaia metronomului.
Perpessicius - Memorial de ziaristică.
Nimic nu tulbură mai grav evoluţia unei culturi, decât o autoritară şi totuşi falsă ierarhie a valorilor.
Camil Petrescu - Opinii şi atitudini.
Matricea civilizaţiei a fost şi rămâne cultura.
Dumitru Popescu - Ieşirea din labirint.
Cultura e o formă de viaţă, prin care o colectivitate umană îşi exprimă forţa creatoare.
Marin Preda - Cel mai iubit dintre pământeni.
Cu cât cultura unui popor este mai mare, cu atât mai pregnant ajunge modul său de a se exprima, aceasta încercând să găsească varietate mai mare de expresii şi care să denumească mai precis noţiunile de fiecare zi.
Sextil Puşcariu - Cercetări şi studii
Cu cât este cineva mai cult, cu atât vorbirea sa, departe de a se asemăna aceleia pe care o are toată lumea, dobândeşte o personalitate.
C. Rădulescu-Motru - Puterea sufletească.
Dimitrie Gusti - Scrieri pedagogice.
Adevărata cultură este aptitudinea de a distinge în viaţă esenţialul şi accesoriul.
Fr. W. Forster - Cartea vieţii.
Cultura este îndeosebi marca de nobleţe a unei naţiuni, căci prin cultură îşi realizează ea potenţele creatoare.
Alexandru Tănase - Cultură şi umanism.
Cultura adevărată nu se capătă, ci se cucereşte.
Mihai Ralea - Scrieri din trecut, în literatură şi filozofie, vol. II.
Adevărata cultură se deosebeşte în majoritatea cazurilor, nu printr-un studiu impus şi strict ordonat, ci printr-un studiu liber şi variat.
G. G. Antonescu - Studii asupra educaţiei morale şi estetice.
Cultura este opera unei colectivităţi, a unei naţiuni, a reprezentanţilor ei cei mai de seamă şi nu a unui ins.
Ion Dodu Bălan - În focarul timpului.
lipsa de cultură, lipsa de adevărată educaţie îl îndeamnă pe fiecare să nu respecte ce este al altuia, să caute a avea cât mai mult, cu muncă cât mai puţină.
Ion F. Buricescu - Scrisori către Tertius
Numai o cultură care se adresează, pe lângă inteligenţă, sensibilităţi şi deprinderilor morale, are o valoare educativă. Cultura fără educaţie este o aberaţie.
M. Cajal - Educarea copilului în familie.
Cultura este un proces de perfecţionare interioară.
George Călinescu - Texte social-politice 1944-1965.
A şti să te cultivi înseamnă a fi în stare să-ţi foloseşti în mod judicios puterea de judecată, gândirea, posibilitatea de a distinge ceea ce este durabil de ceea ce este trecător.
Robert Dottrens - A educa şi a instrui.
Cultura e educaţiunea minţii.
...
Cultura se numeşte înainte de toate o anumită stare şi grad de dezvoltare a inteligenţei.
...
Lipsa de cultură adevărată e egală cu lipsa de moralitate.
Mihai Eminescu - Scrieri pedagogice.
Cultura este inflorescenţa vieţii din care iese fructul ce va rodi o altă viaţă.
C. N. Enescu - Din problemele şcolii româneşti.
Cultura spiritului nu este mai puţin preţioasă decât sănătatea corpului.
Ion Ghica - Convorbiri economice vol. II.
Un om cult înseamnă o minte deschisă către bunătate şi frumuseţe.
Nicolae Iorga - Cugetări.
Cultura esre, aşadar, un bun sufletesc, produs colectiv şi evolutiv al unui grup social.
Eugen Lovinescu - Istoria civilizaţiei române moderne.
Cultura înseamnă creaţie, şi omul, care a reuşit să exprime vibraţiunile sufletului său în forme durabile apreciate de semenii săi, a creat arta.
Ernst Nouman - Sistemul esteticii.
Cultura este întreaga creaţie colectivă a societăţii.
...
Cultura nu uemează limba, ci limba urmează cultura.
P. P. Panaitescu - Introducere la istoria culturii româneşti.
Adevărata cultură, fie ea tehnică, fie ea literară, e aceea care se face de dragul ei, care se zideşte, în mod conştient, zi de zi şi ceas cu ceas, independent de examinator, ca şi de bătaia metronomului.
Perpessicius - Memorial de ziaristică.
Nimic nu tulbură mai grav evoluţia unei culturi, decât o autoritară şi totuşi falsă ierarhie a valorilor.
Camil Petrescu - Opinii şi atitudini.
Matricea civilizaţiei a fost şi rămâne cultura.
Dumitru Popescu - Ieşirea din labirint.
Cultura e o formă de viaţă, prin care o colectivitate umană îşi exprimă forţa creatoare.
Marin Preda - Cel mai iubit dintre pământeni.
Cu cât cultura unui popor este mai mare, cu atât mai pregnant ajunge modul său de a se exprima, aceasta încercând să găsească varietate mai mare de expresii şi care să denumească mai precis noţiunile de fiecare zi.
Sextil Puşcariu - Cercetări şi studii
Cu cât este cineva mai cult, cu atât vorbirea sa, departe de a se asemăna aceleia pe care o are toată lumea, dobândeşte o personalitate.
C. Rădulescu-Motru - Puterea sufletească.
vineri, 26 decembrie 2008
Psalmul 34
Traducerea Cornilescu
Un psalm alcatuit de David, când a făcut pe nebunul în faţa lui Abimelec, şi a plecat izgonit de el.
1. Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme;
lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea.
2. Să mi se laude sufletul în Domnul!
Să asculte cei nenorociti şi să se bucure.
3. Înălţaţi pe Domnul, împreună cu mine.
Să lăudăm cu toţii Numele Lui!
4. Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns:
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5. Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie,
şi nu ţi se umple faţa de ruşine.
6. Când strigă un nenorocit, Domnul aude,
şi-l scapă din toate necazurile lui.
7. Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El,
şi-i scapă din primejdie.
8. Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul!
Ferice de omul care se încrede în El!
9. Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10. Puii de leu duc lipsă, şi li-i foame,
dar cei ce cauta pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine.
11. Veniţi fiilor şi ascultaţi-mă,
căci vă voi învăţa frica Domnului.
12. Cine este omul, care doreşte viaţa,
şi vrea să aibă parte de zile fericite?
13. Fereşte-ţi limba de rău,
şi buzele de cuvinte înşelătoare!
14. Depărtează-te de rău şi fă binele;
caută pacea şi aleargă după ea!
15. Ochii Domnului sunt peste cei fără prihană,
şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
16. Domnul Îşi întoarce Faţa împotriva celor răi,
ca să le şteargă pomenirea de pe pământ.
17. Când strigă cei fără prihană, Domnul aude,
şi-i scapă din toate necazurile lor.
18. Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă,
şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.
19. De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană,
dar Domnul îl scapă întotdeauna din ea.
20. Toate oasele i le păzeşte,
ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.
21. Pe cel rău îl omoară nenorocirea,
dar vrăjmaşii celui fără prihană sunt pedepsiţi.
22. Domnul scapă sufletul robilor Săi,
şi nici unul din cei ce se încred în El, nu este osândit.
Amin!
Un psalm alcatuit de David, când a făcut pe nebunul în faţa lui Abimelec, şi a plecat izgonit de el.
1. Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme;
lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea.
2. Să mi se laude sufletul în Domnul!
Să asculte cei nenorociti şi să se bucure.
3. Înălţaţi pe Domnul, împreună cu mine.
Să lăudăm cu toţii Numele Lui!
4. Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns:
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5. Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie,
şi nu ţi se umple faţa de ruşine.
6. Când strigă un nenorocit, Domnul aude,
şi-l scapă din toate necazurile lui.
7. Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El,
şi-i scapă din primejdie.
8. Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul!
Ferice de omul care se încrede în El!
9. Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10. Puii de leu duc lipsă, şi li-i foame,
dar cei ce cauta pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine.
11. Veniţi fiilor şi ascultaţi-mă,
căci vă voi învăţa frica Domnului.
12. Cine este omul, care doreşte viaţa,
şi vrea să aibă parte de zile fericite?
13. Fereşte-ţi limba de rău,
şi buzele de cuvinte înşelătoare!
14. Depărtează-te de rău şi fă binele;
caută pacea şi aleargă după ea!
15. Ochii Domnului sunt peste cei fără prihană,
şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
16. Domnul Îşi întoarce Faţa împotriva celor răi,
ca să le şteargă pomenirea de pe pământ.
17. Când strigă cei fără prihană, Domnul aude,
şi-i scapă din toate necazurile lor.
18. Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă,
şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.
19. De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană,
dar Domnul îl scapă întotdeauna din ea.
20. Toate oasele i le păzeşte,
ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.
21. Pe cel rău îl omoară nenorocirea,
dar vrăjmaşii celui fără prihană sunt pedepsiţi.
22. Domnul scapă sufletul robilor Săi,
şi nici unul din cei ce se încred în El, nu este osândit.
Amin!
miercuri, 24 decembrie 2008
Nasterea Domnului
Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului Isus vreau să urez tuturor vizitatorilor, ca El să vă binecuvânteze şi să vă dea pacea Sa.
Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii".
Isaia 9.6
Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii".
Isaia 9.6
marți, 25 noiembrie 2008
Semn de carte cusut
Iată ce uşor şi repede se poate face un semn de carte pentru Biblie.
Pe o bucată de etamină cu ochiurile mici se calculează în aşa fel încât să rămână suficient material pentru margine având în vedere că etamina se destramă.
Se face mai întâi chenarul (poate fi de diferite modele) apoi se alege un verset din Biblie - mai scurt ca să se încadreze.
Dacă avem o bucată mare de etamină putem calcula câte semne de carte se pot face din ea, apoi le coasem pe toate şi la urmă le decupăm.
Se poate varia forma şi mărimea literelor.
Când este terminat de cusut semnul de carte, pe spatele lui se pune un plastic cu lipici sau din acela care este ca un abţibild, pentru a se acoperi capetele de aţă şi totodată plasticul îl va face să stea mai ţeapăn.
Plasticul va fi decupat exact cât este pânza, lăsând să treacă în afară franjurii care vor fi făcuţi din două fire de etamină destrămată.
Sunt foarte potrivite pentru a le face cadou celor dragi.
Update:
Am gasit si pe blogul Ioanei un model frumos pentru semn de carte.
Pe o bucată de etamină cu ochiurile mici se calculează în aşa fel încât să rămână suficient material pentru margine având în vedere că etamina se destramă.
Se face mai întâi chenarul (poate fi de diferite modele) apoi se alege un verset din Biblie - mai scurt ca să se încadreze.
Dacă avem o bucată mare de etamină putem calcula câte semne de carte se pot face din ea, apoi le coasem pe toate şi la urmă le decupăm.
Se poate varia forma şi mărimea literelor.
Când este terminat de cusut semnul de carte, pe spatele lui se pune un plastic cu lipici sau din acela care este ca un abţibild, pentru a se acoperi capetele de aţă şi totodată plasticul îl va face să stea mai ţeapăn.
Plasticul va fi decupat exact cât este pânza, lăsând să treacă în afară franjurii care vor fi făcuţi din două fire de etamină destrămată.
Sunt foarte potrivite pentru a le face cadou celor dragi.
Update:
Am gasit si pe blogul Ioanei un model frumos pentru semn de carte.
miercuri, 19 noiembrie 2008
Cugetare
Cel mai important lucru în viaţă nu este să scoţi un câştig din succesele tale.
Şi un prost poate face asta.
Lucrul cu adevărat important în viaţă este să tragi foloase din pierderile tale.
Pentru aceasta este nevoie de inteligenţă. Aici se vede deosebirea dintre un înţelept şi un nebun.
Dr. Frank Minirth
Şi un prost poate face asta.
Lucrul cu adevărat important în viaţă este să tragi foloase din pierderile tale.
Pentru aceasta este nevoie de inteligenţă. Aici se vede deosebirea dintre un înţelept şi un nebun.
Dr. Frank Minirth
miercuri, 16 iulie 2008
Indemnuri pentru viata
În momentele de bucurie, laudă-L pe Dumnezeu!
În momentele de tăcere, închină-te lui Dumnezeu!
În momentele grele, caută-L pe Dumnezeu!
În orice moment, mulţumeşte-I lui Dumnezeu!
În momentele de tăcere, închină-te lui Dumnezeu!
În momentele grele, caută-L pe Dumnezeu!
În orice moment, mulţumeşte-I lui Dumnezeu!
duminică, 6 iulie 2008
Indemnuri pentru credincioşi
Faţă de Dumnezeu trăiţi o viaţă sfântă,
faţă de voi înşivă fiţi cumpătaţi,
faţă de semenii voştri fiţi drepţi,
în viaţă fiţi modeşti,
în comportament amabili,
în mustrări prietenoşi,
în promisiuni credincioşi,
în vorbire înţelepţi
şi, dintr-o inimă curată,
împărtăşiţi cu bucurie
darurile pe care le primiţi.
Din ”In Meiner Jungend”
Pathway Publishers
faţă de voi înşivă fiţi cumpătaţi,
faţă de semenii voştri fiţi drepţi,
în viaţă fiţi modeşti,
în comportament amabili,
în mustrări prietenoşi,
în promisiuni credincioşi,
în vorbire înţelepţi
şi, dintr-o inimă curată,
împărtăşiţi cu bucurie
darurile pe care le primiţi.
Din ”In Meiner Jungend”
Pathway Publishers
luni, 3 decembrie 2007
Despre înţelept
Tacitus îl descrie pe înţelept ca pe cel care-i spune celui ce i-a adus injurii: ”Tu eşti domnul limbii tale, dar şi eu sunt stăpânul urechilor mele - poţi spune ce vrei, dar eu voi auzi numai ce vreau să aud.”
Charles Haddon Spurgeon - Sfaturi pentru predicatori
Charles Haddon Spurgeon - Sfaturi pentru predicatori
vineri, 19 octombrie 2007
Sfatul unui nevăzător
Bill Irvin (care era orb) spunea: ”Seara când mergi la culcare, aruncă-ţi pantofii sub pat, cât poti de departe, pentru ca a doua zi dimineaţa să îngenunchezi ca sa-i găseşti. Când eşti în genunchi, roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să izbuteşti în ziua respectivă. Seara, mulţumeşte-I pentru ceea ce a făcut pentru tine şi aruncă-ţi iar pantofii sub pat.”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)