Seminte primite din Canada

Verișoara nostră Flori mi-a trimis cateva pliculețe cu semințe. Abia astept să le pun în gradină.

Trandafir roz, dupa ploaie

Din colecţia de poze făcută vara trecută vă prezint şi acest boboc de trandafir roz, înviorat după o ploaie mult aşteptată. Îl aveam pus în pământ numai cu un an în urmă sub sticla de plastic. Are un parfum foarte frumos.

Levantica

Vara aceasta am primit o levănţică micuţă şi-am pus-o în grădină. A mai crescut puţin dar nu a înflorit.


Din câte ştiu este o plantă care creşte sub formă de tufă şi îşi menţine frunzele verzi pe toată perioada anului. Nu trebuie udată excesiv şi agrează în special terenul pietros.
Se foloseşte foarte mult în bucătărie datorită aromei sale plăcute, ca plantă medicinală ajută la tratarea diferitelor afecţiuni dar este utilizată şi la producerea parfumurilor pentru produsele cosmetice.
De obicei se întrebuinţează florile dar tulpinile lemnoase pot înlocui beţele pentru frigărui în special pentru peşte - vor da o aromă plăcută.
Trebuie să ţinem cont de faptul că levănţica uscată îşi păstrează mai bine aroma; se foloseşte doar o treime din cantitatea pe care o folosim din levănţica proaspătă.
Levănţica se pune la uscat împachetată în hârtie, sau mănunchiuri agăţate în locuri aerisite şi umbrite ori se păstrează la congelator.
Pentru bucătărie se vor alege florile de culoare intensă. Nu se vor utiliza florile de levănţică din florării sau magazine - ar putea fi tratate cu pesticide sau substanţe de întreţinere.
Denumirea ştiinţifică a plantei este Lavandula augustifolia (flori de levănţică - flores lavandulae) şi face parte din familia Labiatae (Lamiaceae), familia mentei.

Pentru cine vrea să vadă superbe lanuri de levănţică înflorită aici

Iasomia - cercetari noi in tratarea cancerului

În ultimul număr al revistei "Ştiri din Israel" este un articol interesant:
"Iasomia oferă speranţă în tratarea cancerului.



Oamenii de ştiinţă israelieni au descoperit noi caracteristici medicinale ale acestei plante...
Floarea conţine hormoni din grupa iasmonatelor, numele acestora provine de la planta de iasomie în care au fost descoperiţi pentru prima dată....
Cercetatorii israelieni au descoperit că iasmonatele ar putea să fie de mare ajutor pentru bolnavii de cancer, în special pentru cei ce suferă de leucemie. Studiile efectute de <Sepal Pharma> au revelat ca iasmonatele nu doar impiedică dezvoltarea celulelor cancerigene ci ajută chiar la anihilarea lor"
Citirea articolului integral, dar şi alte articole interesante în: Ştiri din Israel nr. 10 din Octombrie 2008.

Pentru abonamente la revistă aveţi adresa:

Asociaţia Strigătul de la Miezul Nopţii

OP.3, CP.136

310540 - Arad / ARAD

România

Tel: +4-0257-206.050

Fax: +4-0257-256.517

e-mail: smn@inext.ro

Castraveti in otet (pentru iarna)

Aceasta este o reţetă pe care o utilizez de caţiva ani. Am incercat mai multe feluri de a păstra castraveţii pentru iarnă dar la unele nu mi-a plăcut rezultatul iar altele nu au mers. Asa că după mai multe experimentări am rămas la aceasta:

Într-un borcan curat pun câteva crenguţe de mărar înflorit sau verde, aşez castraveţii mici în borcan, tai rondele doi căţei de usturoi şi le dau drumul printre goluri în borcan,

Deasupra pun iarăşi câteva crenguţe de mărar.

Apoi o lingură mică (nu linguriţă) rasă cu sare grunjoasă, şi una plină vârf cu zahăr.

Pun oţet de 9 grade până la marginea de sus a modelului de la fundul borcanului (nu mai mult de două degete).

Umplu apoi borcanul cu apă, îi strâng bine capacul apoi le pun la sterilizat (tine mouse-ul deasupra cuvantului "sterilizat") o jumătate de oră după ce apa începe a clocoti.


Se pot folosi şi castraveţi taiaţi rondele, sau pe lung.
Menţionez că nu pun nici un fel de conservant.

Mierea si scortisoara

Traducere de Rodica Botan

S-a descoperit că o combinaţie de miere şi scorţişoară poate să vindece o mulţime de boli. Mierea este produsă în mai toate ţările lumii. Oamenii de ştiinţă chiar ai zilelor noastre recunosc beneficiile mierii ca fiind foarte efective în vindecarea multor boli, şi poate fi folosită fără să aibă efecte negative pentru aproape toate bolile.

Astăzi ştiinţa spune că în ciuda faptului că mierea este dulce, dacă este luată într-un dozaj potrivit, ca medicament, nu face rău nici măcar celor bolnavi de diabet.

Într-un articol în World News, un ziar din Canada, din data de 17 ianuarie 1995, a fost dată următoarea listă de boli care pot fi vindecate cu miere şi scorţişoară, aşa cum au fost studiate de oamenii de ştiinţă din vest.

Pierderea auzului

Zilnic o porţie egală de miere şi scorţişoară, dimineaţa şi seara, pot să readucă auzul.

Infecţii de piele

Aplicaţi miere şi scorţişoară în părţi egale pe porţiunea de piele afectată de eczemă, "ringworm” - (nu cunosc traducerea) şi alte tipuri de infecţii de piele.

Răceală

Cei care suferă de raceli, pot lua o lingură de miere calduţă şi 1/4 de lingură de scorţişoară.

Boli de inimă

Faceţi o pastă de miere şi pudră de scorţişoară, aplicaţi pe o felie de pâine în loc de marmeladă sau alt gem şi mâncaţi dimineaţa în mod regulat pentru micul dejun. Reduce colesterolul în artere şi ajută la ocolirea atacurilor de inimă. De asemenea cei care au suferit deja un atac de inimă sunt ajutaţi să-şi menţină sănătatea şi să elimine riscurile unui nou atac. Folosirea în mod regulat a mierii şi scorţişoarei întăreşte inima şi face respiraţia mult mai puternică. În America şi Canada , multe case de bătrâni folosesc aceste ingrediente ca să mărească flexibilitatea arterelor şi să revitalizeze persoanele de care îngrijesc.

Artrita

Pcienţii suferind de această boală să ia zilnic dimineaţa şi seara, o ceaşcă de apă caldă cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. Dacă este luată în mod regulat, chiar şi bolile cele mai cronice pot fi vindecate. Într-un studiu recent făcut la Universitatea din Copenhaga, s-a descoperit că atunci când doctorii au tratat pacienţii cu o mixtură de o lingură cu miere şi o jumatate de linguriţă cu scorţişoară pudră, înainte de micul dejun, după o săptămână, din 200 de pacienţi trataţi, 73 dintre ei au fost total vindecaţi de diferite dureri, şi în decursul unei luni, toţi pacienţii cu o mobilitate limitată, au început să se mişte fără probleme.

Infecţie la vezica urinară

Două linguri de scorţişoară pudră şi o linguriţă cu miere într-un pahar cu apă calduţă ...şi bineînţeles băută. Distruge microbii din vezică.

Durere de dinţi

O pastă făcută dintr-o linguriţă de scorţişoară şi 5 linguri de miere şe aplică pe dinţii care dor. Poate fi repetată operaţia de 3 ori pe zi...şi poate elimina odată cu durerea de dinţi şi durerile produse de sinuzită.

Influenza

Un om de ştiinţă din Spania a declarat că mierea conţine un element natural care omoară microbii influenzei şi salvează astfel pacienţii.

Longevitate

Ceaiul făcut cu miere şi scorţişoară, luat în mod regulat îndepărtează unele ravagii ale vârstei. Se iau 4 linguri de miere şi o lingură de scorţişoară pudră şi trei ceşti de apă, se fierbe compoziţia ca un ceai. Se bea 1/4 de ceaşcă de 3 sau 4 ori pe zi. Păstrează tenul fin, şi lungeşte viaţa...

Cură de slăbire

Zilnic, dimineaţa, cu jumătate de oră înainte de micul dejun, pe stomacul gol şi seara înainte de culcare, se bea miere şi scorţişoară pudră fiartă în apă. Dacă este luată regulat, reduce greutatea şi celei mai obeze persoane. De asemenea această băutură consumată în mod regulat, nu lasă CELULELE DE GRĂSIME SĂ SE MAI ACUMULEZE (WOW), chiar dacă aceea persoană continuă să mănânce o dietă bogată în calorii.

Cancer

Studii recente în Japonia şi Australia au arătat că, cancerul avansat la stomac şi la oase a fost vindecat cu succes. Pacienţii suferind de acest fel de cancer să ia zilnic o lingură de miere şi o linguriţă de scorţişoară pentru o lună de zile de trei ori pe zi.

Flori de soc

Socul pe care-l avem în spatele grădinii a început să înflorească dar depinde de poziţia în care se află. Dacă este în loc însorit floarea este numai bună de cules, dacă este mai la umbră, încă e îmbobocit şi doar pe ici pe colo e câte o floare deschisă. Este bine şi aşa pentru că se poate culege şi usca treptat.

Detaliu boboci

Detaliu flori

Denumirea ştiinţifică a socului este Sambucus nigra L. şi face parte din Familia Caprifoliaceae.
Flori de soc - Flores Sambuci.

Hrean inflorit

Am în grădină câteva tufe de hrean care au înflorit. Hreanul are o floare albă, chiar frumoasă care se păstrează multă vreme. După ce floarea trece, face seminţe dar în fiecare an s-au scuturat înainte ca eu să apuc să le văd cum arată. Astfel s-a înmulţit, răsărind hrean prin grădină şi chiar prin zonele cu iarbă. Hreanul este folosit în diferite reţete alimentare dar şi medicinale. De aceea este bine ca să-l ai la îndemână în grădina ta.





Denumirea ştiinţifică a hreanului este Armoracia rusticana şi face parte din Familia Brassicaceae. Sunt mai multe soiuri de hrean, fiecare cu denumirea sa în latină dar cea mai des întâlnită este aceasta.

Busuiocul (Ocimum basilicum)

Face parte din familia (Labiatae) Lamiaceae - familia mentei, mai este denumit Herba Basilici. Se poate cultiva în grădină dar şi în ghiveci, primăvara sau vara. Cere multă lumină dar nu în plin soare (cel cultivat în ghiveci) şi căldură (peste 20 grade Cellsius). După ce a fost însămânţat, dacă este udat zilnic câte puţin, în timp de o lună, busuiocul va creşte suficient, încât din acest moment pot fi folosite frunzele lui la prepararea diferitelor reţete.

Există mai multe varietăţi de busuioc: cu frunze mari, ovale, sau cu frunze mici şi dese şi cu tulpină lemnoasă, ori cu frunze purpuriu închis, mari şi zimţate pe margini.

Este denumit condimentul ”rege” pentru proprietăţile sale culinare şi pentru aroma lui puternică. La varietăţile decorative se vor rupe puţin vârfurile pentru a favoriza ramificarea. La busuiocul de cultură se vor culege frunzele care cresc deasupra pentru ca şi cele de dedesubt să se poată dezvolta.
Este o plantă aromată de aceea dăunătorii o ocolesc. Din această cauza, vara, daca la geam avem busuioc în ghiveci, ţânţarii vor sta mai departe.
Busuiocul se foloseşte sub formă proaspătă (frunze) uscat sau păstrat la congelator. Se foloseşte mai ales în combinaţie cu roşiile şi usturoiul la pizza sau paste. Prin combinarea busuiocului cu ulei de măsline, usturoi, muguri de pin şi parmezan se obţine renumitul sos pesto.

Iarna se poate face un ceai foarte plăcut aromat din sunătoare, gălbenele, coada şoricelului şi busuioc. Mai este folosit şi în tratarea diferitelor boli, atât simplu cât şi în combinaţie cu alte plante datorită substanţelor active pe care le deţine: ulei volatil (bogat în estragol - până la 80% şi linanol până la 50%), saponozide, triterpenice, tanoizi (taninuri).
Stimulează lactaţia la mamele care alăptează (galactolog).
La afte se face gargară cu infuzie din 2 linguri de plantă la 100 ml apă. Pentru dureri abdominale la adulţi (colici abdominale) care se manifestă prin crize ce apar brusc, în special în enterocolite, pancreatite, apendicite sau în anumite tulburări neurovegetative, se va face infuzie din o linguriţă de plantă la o cană de apă; se beau două căni pe zi după mese. Are efect calmant în aceste crize dureroase dar dacă ele se repetă se va consulta un medic. Eficient şi în balonări intestinale (meteorism), diaree, ulcer gastric, vomă, bronşită, gripă, cefalee (dureri de cap), anaorexie, infecţii urinare.
La înţepături de insecte, se va folosi plantă proaspătă de busuioc, zdrobită, cu care se freacă uşor locul inflamat.
Chiar dacă nu ar avea atâtea întrebuinţări, busuiocul ar merita crescut şi numai pentru mirosul lui deosebit de plăcut.

Socata, din flori de soc uscate

Este nevoie de:

• 10 - 12 flori de soc uscate;
• 1,5 kg zahăr;
• 10 l apă
• 1 lămâie mare;
• 2 linguriţe de sare de lămâie;
• câteva boabe de orez (în loc de drojdie).

Într-un borcan mare din sticlă se pune zahărul, se stoarce bine lămâia apoi se taie lămâia fără zeamă în felii şi se pun în borcan, se adaugă florile de soc şi 2 -3 litri de apă, amestecându-se bine ca să se topească zahărul. Apoi se pune toată cantitatea de apă şi boabele de orez. (Se pun boabe de orez în loc de drojdie pentru că de obicei rămâne gustul şi mirosul de drojdie la socată. Iar boabele de orez grăbesc fermentaţia mai rapid decât drojdia).
Se pune o farfurie la gura borcanului şi se lasă cam 6 zile după care se toarnă în sticle.
Această reţetă poate fi făcută şi vara din flori proaspete dar în cazul acesta nu se pun mai mult de 10 flori.