Ziua de 1 martie a fost cu adevarat o zi frumoasă de primăvară. Soarele a avut mai multă putere în a doua parte a zilei şi iată că furnicile au ieşit cu grămada afară din muşuroi. Cred că şi lor li s-a părut lungă iarna, de aceea se bucură de fiecare zi cu soare.
Muşuroiul acesta a apărut acum câţiva ani la noi în spatele grădinii, înspre pădure. La început au fost două muşuroaie la o distanţă cam de doi metri între ele, dar cel care era mai aproape de cărare a fost părăsit.
Furnicile sunt de talie mare şi au o culoare maroniu roşcat. Când avem timp ne uităm la ele şi la activităţile lor. Lorenei îi place să le privească şi să le urmărească ce fac.
Muşuroiul acesta a apărut acum câţiva ani la noi în spatele grădinii, înspre pădure. La început au fost două muşuroaie la o distanţă cam de doi metri între ele, dar cel care era mai aproape de cărare a fost părăsit.
Furnicile sunt de talie mare şi au o culoare maroniu roşcat. Când avem timp ne uităm la ele şi la activităţile lor. Lorenei îi place să le privească şi să le urmărească ce fac.
"O furnică duce-n spate // Un grăunte jumătate..."
RăspundețiȘtergereVă mai amintiţi frumoasa poezie din Abecedarul de pe vremurile copilăriei noastre? Văzând furnicile Liei, mi-am amintit toată poezia aceea.Şi am repetat-o în gând cu plăcere.
Lia, dar aveţi furnici "altoite"! Voinice tare! :-)
Da Alex mi-am amintit poezia.
RăspundețiȘtergereDupa cum se vad si-n poze, asa se pare ca sunt "altoite" furnicile de la noi din gradina. Sunt cat doua furnici obisnuite.
Numai acestea care isi fac musuroiul inalt, sunt mari.
Am ras cu pofta.
Cand sap in gradina gasesc si colonii de furnici mici negre, asa cum sunt peste tot.