Seminte primite din America

Sora mea din California mi-a trimis și ea câteva plicuri cu semințe.

Dovleci comestibili - dovleci ornamentali

Am primit acești dovleci de la vecina mea. Știu ca uriașii portocalii și cei doi cu formă de pară (mari) sunt comestibili. Cei mici cu forma de pară sunt ornamentali.
Despre dovlecii care seamănă cu o floare nu știu nimic. Este și prima dată când văd această formă.
Dacă îi cunoașteți mai bine aș dori și eu să aflu detaliile (în general, utilitatea lor). Mulțumesc anticipat.


Denumirea științifică a dovleacului este Curcubita maxima și face parte din Familia Curcubitaceae

Rosiile incarcate de rod

Anul acesta roșiile din grădina mea sunt încărcate cu roade uriașe. Până acum au avut apă din abundență de la ploile care au fost vara aceasta. Nu le-am udat decât când le-am plantat și câteva zile după aceea, pentru că nu a mai fost nevoie.
Nu le-am stropit cu absolut nici o substanță chimică, doar le-am prășit, copilit, legat (pe unele doar).
Noi de când ne-am mutat la casă am hotărât ca să nu otrăvim grădina cu nici un fel de substanță chimică. Astfel știm că legumele și fructele noastre sunt sănătoase 100% . Destul mâncăm chimicale în orice produs pe care îl cumpărăm din magazine.
Nu ne interesează mărimea sau frumusețea legumelor/fructelor cât ne bucurăm să știm că sunt sănătoase pentru organism.
Despre legatul roșiilor știu de la cineva mai în vârstă de aici care mi-a spus că în grădina lor de trei generații, (ea, mama si bunica ei), nu au legat vreodată roșiile. Le lasă așa cum cresc ele și se întind pe pământ. În anii trecuți când la nimeni nu se făceau roșii ea avea recoltă bogată.
Anul acesta am lăsat și eu unele roșii nelegate și tocmai ele parcă au pătlăgelele cele mai mari. Dar vom vedea până la coacere.

Zarzavat la sare, pentru iarna

De trei sau patru ani eu fac această reţetă care o am de la vecina mea şi sunt foarte mulţumită de rezultat.

Este nevoie de:
- 5 kg roşii;
- 2 kg ardei (eu pun gogoşar că e mai dulce);
- 2 kg morcov;
- 2 kg ceapă;
- 1 kg sare grunjoasă.

Roşiile se toacă la cuţit, sau date prin răzătoare, ardeii se taie cubuleţe mici, morcovul se dă prin răzătoare, ceapa se taie cubuleţe.
Se amestecă toată compoziţia cu un kilogram de sare şi se lasă 24 ore dar se mai amestecă din când în când. Apoi se pune în borcane (împreună cu toată zeama pe care o vor lăsa legumele) se închid bine şi se pun în cămară. Nu se pune nici un fel de conservanţi.

Se poate folosi la orice mâncare la care e nevoie de zarzavat. Dar trebuie specificat că nu se mai pune sare la mâncărurile unde folosim acest preparat deoarece are el suficient.

Flori de castraveti

Anul acesta castraveţii au avut o pornire foarte frumoasă; fiind iubitori de apă, seceta i-a afectat mai mult decât pe alte plante.
Totuşi în condiţii vitrege lor, au făcut destul rod aşa că am făcut totată vara salate şi chiar câteva borcane de murături.
Florile lor au o culoare frumoasă şi se observă cum au deja format castravetele în codiţa lor.
Denumirea ştiinţifică a castravetelui este Cucumis sativus şi face parte din Familia Curcubitaceae.

Rosia s-a copt

În cele din urmă, roşia care a răsărit singură lângă o floare dintr-un ghiveci a ajuns la coacere. E adevărat că nu a crescut prea mare dar important este că s-a copt.
După ce i-am făcut poze am tăiat-o pe jumătate şi era foarte zemoasă. A fost o plăcere pentru Lorena să o mănânce. Acum o aşteaptă pe cea mică să se coacă, crezând că va creşte şi aceasta mare. Dar a doua roşie nu a mai avut putere să se dezvolte şi a început deja să se coacă aşa cum este, mică. Probabil că nu va fi gustoasă ca cealaltă.
Pentru noi a fost interesant că în luna februarie am avut o roşie care s-a copt în mod natural, chiar dacă a crescut în ghiveci.

Producerea rasadului in casa, in luna februarie

Pe 8 -10 februarie (în a doua săptămână) se pun seminţele în apă de la fântână sau de la izvor. Se ţin 24 ore după care se scurg, apoi se mai lasă 24 ore până se pun în pământ, în diferite vase pregătite. Se vor uda moderat, iar când apare cea de-a doua frunzuliţă se mută câte 4-5 fire în pahare de plastic. Apoi paharele vor fi puse la geam, unde este soare.

După 15 aprilie se scot afară paharele, se mai lasă câteva zile, apoi vor fi mutate în grădină. Pregătirea grădinii pentru anul viitor se face din luna octombrie când se împrăştie gunoi natural în grădină, iar în luna noiembrie se sapă la o pană de hârleţ. La sfârşitul lunii martie, începtul lunii aprilie se sapă bine, se nivelează apoi cu grebla, şi se fac parcelele.

Parcelele pentru roşii, ardei, vinete, rămân aşa până la sfârşitul lui aprilie începutul lui mai când acestea vor fi răsădite. Înainte de-a pune răsadul în pământ se udă bine terenul. Se fac şanturi iar pământul scos din şanţ se nivelează între şanţuri. Răsadurile vor fi puse câte un fir, pe marginea parcelelor dintre şanţuri la distanţă de 30 cm între fire, astfel ca un şanţ va uda două rânduri de plante. Planta se va pune în pământ până sub frunze şi se apasă uniform de jur împrejur pământul udând cu jumătate litru de apă (e mai bună apa de ploaie). Din iunie până în august se foloseşte pentru îngrăşarea pământului gunoi de pasăre dizolvat în apă şi turnat pe şanţ.