Seminte primite din America

Sora mea din California mi-a trimis și ea câteva plicuri cu semințe.

Bors de fasole uscata

Este nevoie de 250 g fasole uscată, 2 cepe, 2 morcovi, 1 păstârnac, 1 rădăcină pătrunjel, jumătate rădăcină țelină, 2,5 l apă, 0,5 l borș, sare, piper, 2 roșii sau jumătate pahar suc de roșii, 2 - 3 linguri ulei, o creangă de cimbru, câte o legătură de pătrunjel și leuștean.

Se curăță fasolea, se spală și se pune la fiert. După câteva clocote, se schimbă apa cu altă apă caldă. Se curăță zarzavatul, se spală, se toacă mărunt și se călește în ulei înăbușit, până se înmoaie bine, apoi se răstoarnă în oală. Se lasă să fiearbă la foc slab, în oala acoperită, până când boabele de fasole sunt moi. Se adaugă borșul fiert separat, roșiile curățate și tăiate felii sau sucul de roșii, sare după gust și o creangă de cimbru. După câteva clocote, ciorba este gata. Se adaugă leuștean și pătrunjel verde tocat mărunt. Se acoperă oala, lăsând-o astfel cel putin 5 - 10 minute pentru ca verdeața să se înăbușe bine.

Zarzavat la sare, pentru iarna

De trei sau patru ani eu fac această reţetă care o am de la vecina mea şi sunt foarte mulţumită de rezultat.

Este nevoie de:
- 5 kg roşii;
- 2 kg ardei (eu pun gogoşar că e mai dulce);
- 2 kg morcov;
- 2 kg ceapă;
- 1 kg sare grunjoasă.

Roşiile se toacă la cuţit, sau date prin răzătoare, ardeii se taie cubuleţe mici, morcovul se dă prin răzătoare, ceapa se taie cubuleţe.
Se amestecă toată compoziţia cu un kilogram de sare şi se lasă 24 ore dar se mai amestecă din când în când. Apoi se pune în borcane (împreună cu toată zeama pe care o vor lăsa legumele) se închid bine şi se pun în cămară. Nu se pune nici un fel de conservanţi.

Se poate folosi la orice mâncare la care e nevoie de zarzavat. Dar trebuie specificat că nu se mai pune sare la mâncărurile unde folosim acest preparat deoarece are el suficient.

Craitele

Sunt originare din America de Sud. Au un miros puternic şi înfloresc din iunie până în octombrie.
Conţin substanţe nocive pentru insecte. Plantate câteva fire pe lângă varză alungă musculiţele iar două crăiţe sunt suficiente pentru şase fire de roşii, ca să alunge dăunătorii. Nici ţânţarilor nu le place prin apropierea lor.
Găinile care consumă frunze şi flori de crăiţe vor face ouă cu gălbenuşul mai colorat.
Denumirea ştiinţifică a crăiţelor este Tagetes patula şi face parte din Familia Asteraceae (Compositae).

Rosii la borcan, pentru iarna

Aceasta este o reţetă pusă la punct de mine, care o experimentez de câţiva ani şi sunt foarte mulţumită de ea. Ideea mi-a venit când în gradină au răsărit mai multe roşii răzleţe, neplantate de mine, pe care le-am lăsat să crească şi au făcut nişte roşii mici cât corcoduşele. Le foloseam la ciorbe că erau foarte gustoase şi puţin acrişoare dar erau pline de rod şi nu făceam faţă la consumul lor. Atunci m-am gândit să le consev cumva si am încercat aşa.
Am ales roşii bine coapte şi sănătoase, le-am spălat şi apoi pe fiecare în parte le-am înţepat în mai multe locuri şi le-am aşezat în borcan în aşa fel să încapă cât mai multe, dar fără să le presez.
După ce s-a umplut borcanul până sus am pus peste ele o lingură şi un sfert cu zahăr, şi o lingură de sare grunjoasă.



Apoi am umplut borcanul până sus cu apă.


După care am pus capacul (cu filet) şi am strâns bine.
Le-am sterilizat apoi cam 30 minute după ce apa a început să clocotească.
La sterilizare eu de fiecare dată procedez aşa: pun o foaie de ziar împăturită în două pe fundul cratiţei în care fierb borcanele. Apoi înfăşor fiecare borcan în hârtie de ziar, le aşez în cratiţă şi adaug apă cât să stea borcanele maxim trei sferturi scufundate în apă. Focul se porneşte la mic şi când încep să clocotească se mai măreşte o idee. După 30 minute de clocot se opreşte focul dar nu se scot borcanele din cratiţă până nu se răcesc complet. Apoi le pun la păstrare.
Menţionez că nu se foloseşte nici un fel de conservant la această reţetă.

Iarna se pot folosi la orice mâncare şi zeama este o excelentă supă care poate fi consumată aşa cum este sau adăugată la ciorbe.

Rosii (tomate) - flori si fructe

Azi am făcut un tur cu aparatul foto printre roşii. Am găsit una înflorită ... ciudat. Sunt curioasă cum va arăta fructul acesteia în final.

Şi o alta cu pătlăgeaua deja mare.

Roşiile sau tomatele au denumirea ştiinţifică Lycopersicon esculentum şi fac parte din Familia Solanaceae. Se cunosc multe soiuri de tomate.

Rasadul de rosii

În luna februarie am pus seminţele de roşii într-un vas, în casă, urmând metoda aceasta. După ce au răsărit şi le-a crescut a doua frunzuliţă le-am pus în păhărele de plastic (câte 2 maxim 3).



Pe la sfârşitul lunii aprilie voi duce afară păhărelele, cu câteva zile înainte de a le planta în grădină.

Rosia s-a copt

În cele din urmă, roşia care a răsărit singură lângă o floare dintr-un ghiveci a ajuns la coacere. E adevărat că nu a crescut prea mare dar important este că s-a copt.
După ce i-am făcut poze am tăiat-o pe jumătate şi era foarte zemoasă. A fost o plăcere pentru Lorena să o mănânce. Acum o aşteaptă pe cea mică să se coacă, crezând că va creşte şi aceasta mare. Dar a doua roşie nu a mai avut putere să se dezvolte şi a început deja să se coacă aşa cum este, mică. Probabil că nu va fi gustoasă ca cealaltă.
Pentru noi a fost interesant că în luna februarie am avut o roşie care s-a copt în mod natural, chiar dacă a crescut în ghiveci.

Producerea rasadului in casa, in luna februarie

Pe 8 -10 februarie (în a doua săptămână) se pun seminţele în apă de la fântână sau de la izvor. Se ţin 24 ore după care se scurg, apoi se mai lasă 24 ore până se pun în pământ, în diferite vase pregătite. Se vor uda moderat, iar când apare cea de-a doua frunzuliţă se mută câte 4-5 fire în pahare de plastic. Apoi paharele vor fi puse la geam, unde este soare.

După 15 aprilie se scot afară paharele, se mai lasă câteva zile, apoi vor fi mutate în grădină. Pregătirea grădinii pentru anul viitor se face din luna octombrie când se împrăştie gunoi natural în grădină, iar în luna noiembrie se sapă la o pană de hârleţ. La sfârşitul lunii martie, începtul lunii aprilie se sapă bine, se nivelează apoi cu grebla, şi se fac parcelele.

Parcelele pentru roşii, ardei, vinete, rămân aşa până la sfârşitul lui aprilie începutul lui mai când acestea vor fi răsădite. Înainte de-a pune răsadul în pământ se udă bine terenul. Se fac şanturi iar pământul scos din şanţ se nivelează între şanţuri. Răsadurile vor fi puse câte un fir, pe marginea parcelelor dintre şanţuri la distanţă de 30 cm între fire, astfel ca un şanţ va uda două rânduri de plante. Planta se va pune în pământ până sub frunze şi se apasă uniform de jur împrejur pământul udând cu jumătate litru de apă (e mai bună apa de ploaie). Din iunie până în august se foloseşte pentru îngrăşarea pământului gunoi de pasăre dizolvat în apă şi turnat pe şanţ.

Grea iarna pentru florile mele!

E frig straşnic afară! Geamurile au înflorit şi ele. Promoroaca a îmbrăcat copacii ca-n descrierile pădurilor din poveşti.



E frumos, dar să nu stai mult. Florile mele din ghiveci suferă pe timpul iernii pentru că nu am spaţiu suficient pentru toate, să stea la lumină şi căldură. Câteva dintre ele sunt la căldură dar nu au suficientă lumină. Oricum a fost grea alegerea, pe care să le pun la caldură si pe care sa le las pe hol.

Lămâiul

Ficusul

Au avut prioritate: lămâiul altoit, ficusul, câteva muşcate mari dar şi... o roşie, care a răsărit singură lângă o floare mică, la începutul toamnei. A înflorit şi când a venit frigul am văzut că deja facuse o gogonea. După ce am adus-o în casă i-a mai apărut una. Dar frunzele i-au cam căzut toate. Sunt curioasă să văd cât va creşte, şi dacă va avea putere să se coacă. Nu am mutat-o pentru că m-am gandit să nu o deranjez.

Roşia roditoare... iarna

Şi o muşcată vrea să înflorească, dar văd că este mai anemică floarea decât cele din vară. Ficusului îi creşte şi lui o frunză care va fi mult mai mică decât celelalte. Vom vedea în primăvară care va supravieţui.

Muşcata roşie