duminică, 11 ianuarie 2009

Drumuri necunoscute (IV)

"Căci n-aţi mai trecut pe drumul acesta!" Iosua 3.4

Predici însemnate Nr. 1
de Charles Haddon Spurgeon

DRUMURI NECUNOSCUTE (I)
DRUMURI NECUNOSCUTE (II)
DRUMURI NECUNOSCUTE (III)
(Continuare)

O Aşteptare Înfrigurată
Înaintea noastră curge râul plin de maluri; dincolo de râu ne aşteaptă luptă şi vrăjmăşie; să ne ridicăm inima către Domnul Dumnezeu şi să ne încredem în El.
Ce se va întâmpla? Ei bine, VOM VEDEA CĂ DUMNEZEU CEL VIU ESTE CU NOI. Aţi băgat de seamă ce scrie Iosua în versetul 10: "Prin aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru".
Oamenii acestei lumi nu au un Dumnezeu viu. Abia pot răbda să audă ceva despre Dumnezeu; ei au să-ţi vorbească despre fire, de puterile firii, de legile firii şi aşa mai departe. Ei au alungat pe Dumnezeu din înţelepciunea lor.
Mă tem că sunt unii care îşi zic creştini, dar care rareori recunosc braţul Dumnezeului celui viu.
Credinciosule încercat, care dai de un necaz nou, află că este un Dumnezeu viu, un Dumnezeu care lucrează, un Dumnezeu care vine în ajutorul poporului Său şi chiar îi apără pricina. Noi nu avem un Dumnezeu care aude şi apoi nu vrea să pună mâna să ajute pe ai Lui; care să Se uite la noi şi apoi să nu ne vină în ajutor. Poate că ai fi mers mai departe cu încercarea ta, fără să ştii ce ai aflat acum şi anume că: Dumnezeul căruia Îi slujeşti, te va izbăvi cu mână tare şi cu braţ puternic.

ORICE LUCRU CARE NE ÎNLESNEŞTE SĂ VEDEM PE DUMNEZEUL NOSTRU, FACE SĂ-L SUFERIM. Chiar focul cuptorului aprins este o lumină de preţ, dacă nu avem alta care să ne poată descoperi pe Cel de al patrulea, care este asemenea unui Fiu al lui Dumnezeu. Face să calci pe cărbuni aprinşi, ca astfel să ai a face şi să vezi pe Acel ins tainic, dar iubit.
Ce se va întâmpla în urmă? Se prea poate ca greutatea sa piară din calea ta, în chip cu totul minunat. Atunci când copiii lui Israel au văcut pe Dumnezeul cel viu, au văzut ceva cu totul nou şi minunat. Marea Roşie, în adevăr, se uscase, însă acest neam de oameni nu văzuse lucrul acesta. Uscarea Iordanului era ceva cu totul nou pentru ei.
În scurta mea viaţă, am văzut multe lucruri deosebite şi însemnate, dar nu le mai pot istorisi acum. Cineva a scris despre "Banca Credinţei". Un om care a citit acea carte, a zis că este "Banca Prostiei". Eu însă sunt de altă părere. Gândesc că sunt istorisite acolo multe lucruri pe care orice creştin le-ar putea scrie şi cred că, dacă mulţi dintre noi şi-ar istorisi viaţa, ar găsi lucruri atât de minunate. Dacă unii ar zice: "Nu le putem da crezare, nu le putem primi, sunt prea înflorite", noi le ştim totuşi adevărate.
Multe scrieri închipuite nu sunt nici pe jumătate aşa de pline de învăţătură, cum sunt vieţile creştinilor, dacă acestea ar fi fost scrise.
Dumnezeu lucrează în atâtea şi atâtea chipuri, câte nici prin minte nu le poate trece acelora care înţeleg cel mai bine ce s-ar putea întâmpla.
Dacă nu ştii ce are să se întâmple, să ştii totuşi că atunci când va veni un necaz, va veni şi un har, care va înghiţi necazul. "Râul s-a revărsat", zici tu, "iată-l înaintând mereu, a trecut peste măsuri!" Este şi nu este, fiindcă iată! când ajungi lângă el, a şi pierit.

Suflet plin de întristare,
Te încrede-n Dumnezeu!
Când te afli în clipe grele,
El încearcă gândul tău.

Până acum, lucrurile au mers bine şi tot aşa vor merge până la sfârşit. Adu-ţi aminte că nu avem a face cu un Dumnezeu care este schimbător. Dumnezeul copilăriei noastre, care ne-a fost ca o doică atunci când nu puteam să facem nimic, ne va părăsi oare când ajungem la a doua copilărie, care este bătrâneţea? Nicidecum! Acel care ne-a iubit înainte de întemeierea lumii, ne va părăsi oare când suntem în primejdie? Nu se poate! "Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să nu aibă grijă, să nu aibă milă de rodul pântecului ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip" Isaia 49.15.
Fii încredinţat că Dumnezeu are la îndemână avuţii de care n-ai visat, iar greutăţile din calea ta îţi vor face cu putinţă să vezi mai mult din puterea şi harul Domnului.
În fiecare zi, Dumnezeu aruncă ocara asupra lui Satan şi zice: "Iată copilul Meu; astăzi îl pun într-un loc nou; încearcă, dacă esti în stare, să-l birui!" Mâine, Dumnezeu îi va arunca aceeasi ocară şi tot astfel până când socoteşte El necesar, până la capăt.
Poate că necazul care te-a ajuns, ţi s-a întâmplat fiindcă Satan a zis lui Dumnezeu: "Întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ceea ce are el şi sunt încredinţat că te va blestema în faţă" Iov 1.11; dar Dumnezeu zice: "Încearcă-l", numai cu gândul ca să fie slăvit, arătând că, prin harul lui Dumnezeu, slăbiciunea noastră biruieşte puterea iadului.
Adeseori, un necaz din care am scăpat, ajunge ca ceva al nostru şi când dăm de alt necaz, privim înapoi spre el şi: "Nu mi-e frică; Dumnezeul cel viu care m-a ajutat atunci, mă poate ajuta şi acum!"
Cât de mult trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru necazurile mari, pentru că cele ce vor veni, vor fi mai mici faţă de el.
Dumnezeu ne-a adus peste Iordan.Vom izgoni vrăjmaşii dinaintea noastră, căci Cel care desprate Iordanul, este un Dumnezeu la care nimic nu este cu neputinţă.
Bucuraţi-vă deci, iubiţilor, dacă Dumnezeu vă încearcă într-un chip ciudat; El vă încearcă puterea braţelor şi le face tari pentru isprăvi mai mari; ca nişte luptători sfinţi ce sunteţi, vă veţi lupta în chip minunat, înconjuraţi fiind de norul de martori care stau împrejur.
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, fiindcă Domnul vă pregăteşte ca să-I slăviţi şi mai bine Numele.
Şi în sfârşit, ceva mai bun decât toate şi care place mai mult ca toate copiilor lui Dumnezeu: tot ce se va întâmpla, va înălţa pe Domnul Isus Hristos în ochii noşrti!
În ziua când Israel a trecut râul, Dumnezeu a început să înalţe pe Iosua în ochii poporului; tot aşa, când noi începem a trece prin apele adânci ale necazului, cum mai înalţă Dumnezeu pe Fiul Său - ISUS - în ochii noştri!
Domnul Isus Hristos este foarte preţios pentru orice copil al lui Dumnezeu, însă pentru cei încercaţi, El este nespus de preţios.
Voi aceia cu care El a rămas când toţi v-au părăsit, ştiţi ce prieten preţios este El!
Voi, care aţi fost îngrijiţi de El când vi se vedeau oasele prin piele, ştiţi ce doctor bun este El!
Voi, care aţi fost ajutaţi, hrăniţi, călăuziţi de El când totul în jur era o pustie, ştiţi ce păstor bun este El!
Voi, care aţi fost aproape de moarte şi aţi început să vedeţi lucrurile pierind încet-încet din ochii voştri, ştiţi în ce chip binecuvântat este El NEMURIREA şi VIAŢA şi ce plinătate locuieşte în El, care poate să umple sufletul, când toate bucuriile firii s-au dus.
O, Doamne Dumnezeule! Dacă lucrul acesta va înalţa pe Domnul Isus Hristos, fă ceea ce vrei Tu cu poporul Tău!
Niciunul din noi n-ar vrea să şovăie şi să nu ia crucea, când lucrul acesta ar mări Numele Domnului Isus Hristos.
Pentru alt lucru n-am vorbi atît, dar pentru slava Domnului Isus, pentru mărirea Lui, dacă ne dai putere, nu ne temem să ne dăm şi viaţa.
ORICE PENTRU DOMNUL ISUS! TOTUL PENTRU DOMNUL ISUS!
Inima ta nu spune tot aşa, drag cititor_ Ştiu că da, dacă, eşti credincios Mântuitorului şi de aceea ai să iei crucea de curând sosită, ai să pui mâna pe armele cele noi ale lupte, care abia acum începe, ai să iei uneltele noi cu care să lucrezi în alt ungher al viei Domnului, cu toate că tu "N-ai mai trecut pe drumul acesta."
Dacă lucrul acesta este pentru slava Domnului isus Hristos, când este vorba să înaintăm, cine vrea să hoinărească?
"Înainte!" deci, este cuvântul meu astăzi, pentru toţi ostaşii Domnului Isus!
Tu, Dumnezeul nostru arată-ne calea!
Amin!